În vreme ce în România încă se mai dezbate proiectul inițiat de USR – „împreună pentru fete”- ce face parte din pachetul de politici publice și care prevede spijinirea tinerelor prin acordarea de produse de igienă intimă, în școli, în Franța, începând din 1 ianuarie, toate femeile cu vârsta până în 25 de ani vor primi anticoncepționale. De altfel, măsura a fost prezentată în septembrie 2021, iar implementarea ei a și început.
Potrivit Insider, de această gratuitate vor putea beneficia toate fetele și femeile cu vârsta de până în 25 de ani, măsura extinzând practic un program deja existent prin care minorele aveau acces la anticoncepționale gratuite până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura acoperă anticoncepționalele, plasturii contraceptivi, dispozitivele intrauterine și alte metode de contracepție, fiind estimat că în jur de 3 milioane de femei vor beneficia de aceasta, iar costurile ridicându-se la aproximativ 21 de milioane de euro.
„Este de netolerat ca femeile să nu se poată proteja, să nu poată folosi contracepție, dacă fac această alegere, fiindcă este prea scumpă”, afirma ministrul francez al sănătății, Oliver Veran, în luna septembrie.
Vrem natalitate, dar cu ce „costuri”
Revenind în România, un astfel de proiect ar fi ucis din „fașă”, dată fiind reticența autorităților și a unei mari mase a populației cu privire la educația sexuală. Această responsabilitate fiind pasată între familie și școală, România având carențe majore în ceea ce privește educația sexuală.
De altfel, România are cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, dar și cel mai mare număr de mame minore sub 15 ani. „90% dintre mamele sub această vârstă din Europa sunt în România, în tărâmul asta în care 90% dintre noi ne considerăm credincioși”, a declarat sociologul Gelu Duminică.
Totodată, acesta a tras un important semnal de alarmă cu privire la scăderea, tot mai mult, a vârstei de debut a vieții sexuale în rândul tinerilor, un motiv în plus pentru introducerea educației sexuale încă de la finalul ciclului primar, desigur, cu un limbaj adaptat vârstei.
De asemenea, spune sociologul, cea mai mare parte dintre foarte tinerele mame nu își continuă studiile, cifrele oficiale spun că din cele 18.000 de mame, doar 1.000 sunt rămase în sistem. „În alte țări, în momentul în care așa ceva se întâmplă, întreg sistemul începe să lucreze pentru minoră și pentru copil. Ea să rămână în școală, să fie dezvoltată, să aibă parte de asistență socială și de consiliere astfel încât să treacă peste această încercare. Pe cealaltă parte, copilul primește toate elementele astfel încât mama să poată să-și continue educația și dezvoltarea. Pentru că statul conștientizează că dacă nu face acest lucru, în viitorul apropiat va avea o mamă dependentă și un copil care va intra în circul vicios al sărăciei”, a afirmat Gelu Duminică, la Digi 24.
Citește și: Gelu Duminică: „România are carențe majore în ceea ce privește educația sexuală”
