Conducerea Poliției Române a ispus verificări la IPJ Vaslui, după apariția în mediul public al modului în care polițiștii vasluieni își măreau artificial veniturile pentru a obține pensii „scandalos de mari”.
„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, cu privire la pensiile polițiștilor din cadrul I.P.J. Vaslui, Centrul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele: Conducerea Poliției Române a dispus verificări, prin specialiștii Direcției Control Intern, urmând ca în baza verificărilor efectuate, să fie dispuse măsurile legale care se impun”, arată un comunicat al IGPR.
Vremea Nouă a scris că deși de mult se știa că există un mecanism bine pus la punct prin care polițiștii, mai ales cei din structura de conducere sau șefi de servicii, „aranjează” statele de plată pentru a obține pensii foarte mari, nimeni din exterior nu a reușit să afle modalitatea prin care aceștia fentează sistemul de pensie. Asta până când, scrie sursa citată, a venit o sesizare pe adresa ziarului Vremea Nouă.
Motivul, unul extrem de simplu
Cum pensiile speciale ale polițiștilor nu se calculează conform principiului contributivității, ci doar se face o medie a ultimelor șase luni, iar pensia reprezintă 80% din această valoare, e lesne de înțeles de ce se dă o bătălie pe viață și pe moarte ca pe ultima sută veniturile să se dubleze. În cazul în care intervin aceste ore suplimentare, pensiile urcă de la 6.000 de lei, la 8.000 de lei sau chiar 9.000 de lei în cadrul unui simplu ofițer, ori 14.000 de lei pentru un comandant, a scris sursa citată.
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul aleasă în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”, a reținut ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în materie civilă), în cadrul Deciziei nr. 63, apărută în Monitorul Oficial din 28 decembrie (și obligatorie de la aceeași dată).
Asta în vreme ce viitorul pensionar de rând nici nu poate visa la o pensie cât să îi asigure liniștea zilei de mâine. Potrivit Casei Naționale de Pensii, „cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”.
Iar punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezulta punctajul anual al asiguratului în anul respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.
Citește și: Cât valorează o viață: 5.000 de lei, pentru victimele de la „Balș”