Cutremurul din 4 martie 1977 a început la ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde și, în doar 56 de secunde, a făcut peste 1500 de victime. Și vieți și orașe. Și-n provincie și-n București. În 56 de secunde pământul s-a mișcat cu o magnitudine 7,2 pe scara Richter.
Ne aducem aminte în fiecare an, plângem victimele și artiștii pierduți, distribuim fotografii cu un București mutilat și ne întrebăm părinții și bunicii ”cum a fost, cât de rău a fost?” În fiecare an, aceleași întrebări. Răspunsul? Un președinte absent și atunci ca și acum, numere false, cifre și nu vieți și multe, multe promisiuni de la autorități că suntem bine. Suntem bine?
Încă preferăm predicțiile și asociem producerea seismului cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. Preferăm predicțiile și ignorăm atent adevărul: că s-ar dărâma totul pe noi, că doar una din 5 locuințe este asigurată, că în București există 840 de clădiri cu risc seismic și cam jumătate dintre acestea prezintă ștampila roșie de prăbușire. Dar ne încredem în fazele lunii, zodiac și pisici negre. A, da, și-n atotputernicul RO-ALERT.
Raed Arafat, șeful DSU: „Sunt mai multe aspecte. Pe partea de prevenire, din păcate nu am avansat mult pentru că prevenire înseamnă consolidarea clădirilor. Recent, la Guvern, am avut o întâlnire cu toți factorii implicați și acolo s-a discutat mai mult despre legislația actuală care permite consolidarea și care să ne ajute, eventual, prin modificarea ei, să facem acest lucru mai consistent și mai rapid.
Partea de prevenire este una dintre cele mai importante părți. Neputând să se consolideze mai multe clădiri, chiar dacă au fost proiecte și s-a consolidat un număr, acest număr este destul de limitat față de ceea ce ar trebui să se facă. Din punctul de vedere al pregătirii populației și al pregătirii instituționale, aici am avansat mult în ultimii ani.
Pe partea de răspuns, aici s-au făcut pași uriași. Prin fondurile europene s-au realizat achiziții foarte importante. Am început să cumpărăm tehnică grea de salvare, macarale, buldozere. Dovadă a fost intervenția echipei IGSU în Albania, care s-a deplasat cu echipamentele nou achiziționate.
Clădirile noi, dacă respectă codul de construcție care a fost tot adus la zi și înăsprit, în mod normal, trebuie să fie foarte sigure. Cât pentru clădirile vechi care sunt cu risc seismic și despre care continuăm să spunem că trebuie să fie consolidate sau chiar demolate și înlocuite, aici pot să spun că evoluția este cea care este lentă și nu este numai vorba de București. În Capitală știm de aproximativ 360 – 370 de clădiri care au fost expertizate, dar mai sunt altele care nu au fost exertizate. Primăria a avut anumite proiecte care le-a realizat pe consolidarea unui număr de clădiri, dar rapiditatea cu care putem să rezolvăm problema este, la acest moment, foarte mică. Evoluăm foarte puțin”.
Nu cred că evoluăm foarte puțin, cred că involuăm foarte mult.
Citește și: Klaus Iohannis a primit premiul European Coudenhove-Kalergi
Cutremurul din 1977 rămâne coșmarul nostru, îl plângem și-l pomenim, dar ne aprovizionăm cu tone de alimente alterabile, la fel de alterabile ca viața noastră. Iar dacă tragedia din 1977 s-ar repeta, ne-ar găsi sub moloz. Cu pungi de zahăr în brațe. Dulce prostie.
