De când eram mici, titlul de ”olimpic” era purtat așa, cu mare mândrie. Și nu neapărat de către cel care îl câștigase, ci mai ales de către ceilalți. Rude, părinți, prieteni, simpli necunoscuți, toți considerau titlul ăla, ca pe un câștig personal.
Să fim serioși. Un olimpic ajunge acolo pentru el. Nu te ajută personal cu nimic că Gigel e olimpic. Îl ajută pe el. Și mândria aia cu un copil din orașul în care locuiesc a câștigat nu știu ce medalie, n-am înțeles-o și n-o s-o înțeleg niciodată. Pentru că e pură întâmplare că împărțiți același spațiu geografic.
Revenind la știrea zilei: 8 olimpici au fost ridicați din curtea unei școli, duși la secție și amendați. Cu accentul pus în toată povestea asta că ”sunt olimpici, dom`le!”
Așa, și? Erau într-un spațiu în care nu aveau voie. Făceau gălăgie. Nu cred că au fost înregistrate 9 sesizări la poliție pentru că stăteau ei cuminți pe bordură și discutau cum să rezolve următoarele subiecte de olimpiadă. Să fim serioși, niciun grup de adolescenți n-o să stea să vorbească-n șoaptă despre nemurirea sufletului. Am fost adolescent, știu.
“La nivelul Secției 2 Poliție Constanța, au fost înregistrate 4 sesizări scrise și 5 telefonice, dintre care 3 prin apel 112, cu privire la faptul că se tulbură ordinea și liniștea publică a locatarilor”, susține Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța.
Reluăm: nu aveau voie în curtea școlii și au tulburat liniștea publică. De ce au fost duși la secție, și nu doar amendați? Pentru că așa s-a considerat necesar la momentul acela. O fi fost bine sau nu, nu-mi dau cu părerea.
Dar mi se pare stupid să invoci faptul că sunt olimpici, și de ce ne ducem olimpicii la secție. Dacă nu erau olimpici, se mai făcea atât scandal? Sau dacă erau de etnie, se mai revolta internetul? Faptul că ești olimpic, nu exclude, din start, că poți face scandal. Nu e un dat al titlului. Nu e o regulă. Nu are de ce să conteze, în momentul în care ai încălcat legea.
Dacă în locul lor erau 8 copii de politicieni pe care nu-i suportați, ați fi spus că bine le-a făcut. Dacă erau mai săraci și fără merite școlare, nici nu băteați din gene. Și, sincer, mă-ndoiesc că polițistul s-a dus la ei, le-a observat aura de merituoși, și-a scos legea din buzunar și și-a spus: ”Pe ăștia îi ard azi, că-s olimpici!”
Citește și: Monica Anisie: teatru, scenă și măști în învățământul românesc
