Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, pledează pentru păstrarea studiului istoriei și geografiei, în programa școlară, ca discipline de sine stătătoare. În opinia sa, cele două materii înseamnă cultură generală și orientare în viața contemporană, dar și orientare elementară în spațiu.
„Ceea ce nu înțeleg chivernisitorii școlii este un lucru foarte simplu: istoria înseamnă cultură generală și orientare în viața contemporană, nu date și fapte de prisos despre o lume care nu mai este. Iar geografia înseamnă orientare elementară în spațiu și nu denumiri care trebuie memorate. Azi, copiii și tinerii au marea șansă de a călători, de a vedea lumea, de a se bucura de marile creații ale omenirii din toate timpurile și din toate spațiile, din preistorie până în era zborurilor cosmice și din Laponia până în Patagonia. Dacă nu mai învățăm istorie și geografie, dacă disprețuim aceste forme de adaptare la viață, dacă ne temem de conținuturile lor, vom ajunge să mergem în America Latină și să credem că oamenii de acolo vorbesc limba latină, să vedem obeliscurile egiptene de la Paris și să credem că acolo a fost Egiptul antic, să intrăm în British Museum și să credem că unele obiecte de acolo le-au adus extratereștrii. Poate că vom ști să ne spălăm mereu pe mâini, să mâncăm numai produse ecologice, să nu poluăm natura, să deschidem o afacere, să accesăm site-urile cu cele mai spectaculoase jocuri sau filme cu ființe fantastice etc., dar vom ajunge categoric infirmi intelectual. Vor gândi alții pentru noi, iar noi vom executa cuminți ordinele lor”, a scris academicianul pe pagina sa de Facebook.
Acesta consideră că istoria este a societăţii, a comunităţilor mari, a civilizaţiilor şi trebuie studiată ca atare, astfel încât elevii să vadă şi ansamblul.
„Ce câştigăm dacă îl învăţăm pe elev că «Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului» adoptată în timpul Marii Revoluţii Franceze (la 1789), a revoluţionat societatea europeană şi pe cea americană, din moment ce elevul nu mai învaţă nimic despre istoria Franţei, a Europei şi a lumii? Sau ce avantaj obţinem pentru cultura generală a adolescentului dacă îi spunem ce înseamnă un cont curent de economii, fără ca el să ştie cadrul general al apariţiei băncilor, nici istoria monedei, nici rolul bancnotelor în istorie? Degeaba împărţim istoria ţării şi a lumii pe felii tot mai mici (de genul rolul democraţiei, istoria comunismului, dictaturile, războaiele mondiale, revoluţiile, crimele contra umanităţii etc.), fără să ne mai îngrijim ca elevii să vadă şi ansamblul”, explică Ioan-Aurel Pop.
Istoria și geografia, predate de același cadru didactic
Postarea vine ca urmare a apariţiei metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2021-2022, care aduce nedumeriri chiar și istoricului Pop.
„În urma lecturii laboriosului document, rămâi – mai ales dacă eşti om de şcoală – cel puţin cu o mare nedumerire: «Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare», dar şi «Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale» se află în centrul atenţiei, pe când «Istoria românilor», «Istoria universală», «Istoria României» nu sunt pomenite deloc, nici măcar în paranteză. Ceea ce intrigă şi mai mult este permisiunea ca orele de istorie şi cele de geografie să se poată preda în cadrul aceleiaşi norme didactice, de către un singur cadru didactic, acesta putând să susţină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punct de vedere al orelor”, arată Ioan-Aurel Pop.
„Un popor fără cultură este un popor uşor de manipulat”
„Cultura generală prezentă numai în memoria calculatorului este utilă doar pe jumătate, fiindcă poate să rămână, pentru cei mai mulți, literă moartă. Ca să accesăm datele digitale avem nevoie de o pregătire a minții noastre, de o anumită sensibilitate pentru cunoaștere, de pasiunea cercetării. Acestea toate nu vin printr-un dat imuabil al sorții, ci prin eforturi grele, prin învățătură asiduă, prin strădanii ale memoriei, fără de care inteligența moare. Se poate ca peste mii de ani – dacă planeta numită Pământ va mai exista – structura biologică și intelectuală a oamenilor să se schimbe radical și să nu mai fie nevoie de școală, așa cum o înțelegem noi astăzi”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.
Citește și: Sadism derivat din masochism: Șoșoacă ar putea deveni președinte
