Liderul liberalilor ia în calcul scăderea vârstei cetățenilor care să voteze, de la 18 ani cât este acum, la 16 ani. Cu ce „costuri” ne putem întreba, în contextul în care numărul celor care aleg să nu aleagă este tot mai mare în ultima vreme. Motivele pot fi multe, pornind de la ideea că „votul tău nu contează”, ori că „toți sunt o apă și-n pământ”, iar când ajung la Putere oricum uită ceea ce au promis în campaniile electorale în care a curs „lapte și miere”.
Florin Cîțu, cel care a aruncat această idee în spațiul public, argumentează cu faptul că deja în multe state europene se votează încă de la 16 ani, e drept că numai la alegerile locale, așa cum se întâmplă în Germania sau Scoția.
În opinia mea, cred că și la 18 ani este prea devreme ca tinerii să aibă un cuvânt de spus în privința alegerilor parlamentare sau cele prezidențiale. Majoratul, așa cum îl prevede legea, nu înseamnă și maturitatea necesară pentru luare unor decizii care pot să își pună amprenta pe viitorul lor.
De pe băncile școlii, cum sunt cei mai mulți la cei 18 ani, lucrurile par cu totul altele, mai ușoare poate, decât atunci când deja ai luat viața în piept și ai văzut, concret, ce trebuie schimbat. Astfel că vârsta de 21 de ani mi se pare mult mai potrivită pentru a marca „primul” vot.
Poate că astfel nu vom mai avea parte de parlamentari care deși au acces la „pârghii” pentru a iniția legi, mai controversate sau nu, aleg să facă circ, ori de câte ori au ocazia. Cea mai recentă astfel de „ieșire” a avut loc luni, 6 decembrie, în ziua în care România celebra 30 de ani de la înființarea Constituției, dar în care senatoarea independentă Diana Șoșoacă a făcut un un spectacol grotesc, îmbrăcată în port național, cu o botniță în loc de masca de protecție, strigând cât o țineau plămânii „Trăiască România Liberă”.
Citește și: Unde (nu) ne este liniștea dinaintea alegerilor
