Crăciunul pe rit vechi din 2021 este sărbătorit pe data de 7 ianuarie, în urma unei decalări cu 13 zile a calendarului iulian faţă de calendarul oficial.
În România, Naşterea Domnului pe stil vechi este sărbătorită de comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi, dar nu numai.
Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian
Au existat două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor – care era mai corect, dar nu era perfect – de 365 zile, şi cel al romanilor – care era de 355 zile. Cu toate acestea, în fiecare an, rămânea o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între ele şi calendarul solar.
Pentru un acord între cele două calendare, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”.
Cu toate acestea, în anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au decis să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian.
Biserica Ortodoxă a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din anul 1923, dar, cu toate acestea, există încă un număr însemnat de Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, explică site-ul www.crestinortodox.ro.
Tradiţii şi obiceiuri de Ajun
Cu ocazia sărbătoririi Ajunului, ortodocşii de stil vechi pregătesc mai multe feluri de mâncare. Un exemplu sunt moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi , care pregătesc câte 12 feluri de mâncare.
Numărul 12 este ales pentru a comemora numele apostolilor.
Printre felurile specifice se numără compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.
Conform Folclor-Românesc.ro, masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi „haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), „lapşa” (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză („vareniki”) şi alte specialităţi ruseşti.
Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc – „Hristos Rajdaetsea”.
Crăciunelul și Ajunelul
Dacă ajungem în Maramureș vom observa că ucrainenii de aici preferă mâncarea ”de post” pentru Ajunul Crăciunului, iar pe masă vor fi nu 12, ci 9 feluri de mâncare.
Asemeni Crăciunului sărbătorit pe data de 25 decembrie, copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică. Slujba poartă numele de „snocne”, iar în dimineața zilei de Crăciun, toată lumea merge, din nou, la biserică.
În Basarabia, Crăciunul este sărbătorit tot în data de 7 ianuarie, acolo existând un alt obicei interesant: în Ajun, femeile pregătesc, ”Crăciunelul” – un colac mic în forma cifrei opt, dar şi ”Ajunelul”, care vesteşte Ajunul Naşterii Domnului.
Citește și: Francisc Doboș: „Aghiasma e împotriva dracilor. Vaccinul împotriva covidului”
