Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat, într-un interviu video acordat portalului Székelyhon.ro că nu ar exista neaparat o legătură între defrișările ilegale de păduri și migrația urșilor în localități (uneori chiar și în curțile oamenilor), notează G4Media.ro. De altfel, Tánczos Barna este de părere că tăierile ilegale ar fi și ele supraevaluate, în realitate (a lui, firește), practica fiind mult mai redusă cantitativ. Explicația? Predecesorul său ar fi exagerat, dând o serie de declarații politice menite să-l ajute în campania electorală.
Chiar și așa, Tánczos Barna a mai spus, pentru portalul menționat anterior, că ar fi cerut ajutorul Ministerului Justiției pentru depistarea infracțiunilor forestiere, punctând, de asemenea, pe sistemul informatic Sumal 2, elaborat pentru a stopa defrișările ilegale din pădurile României – printre altele.
Tánczos Barna: „Vorbim despre o mafie a pădurilor, însă nu vedem niciun caz pe masa tribunalelor”
Cu o atitudine oarecum bipolară vis-a-vis de subiectul defrișărilor, acesta dă vina pe lipsa profesioniștilor în domeniu, astfel că, în lipsa acestora, s-ar fi creat haos și dezordine în minister.
Cât despre subiectul migrației populației de urși în așezările omenești, același Tánczos Barna afirmă că interdicția împușcării de urși ar fi făcut ca numărul acestora să crească, astfel că, la un moment dat, animalele s-ar fi văzut nevoite să migreze spre așezările omenești, în lipsa hranei. În consecință, consideră decizia Ministerului Mediului din 2016, ca fiind una „iresponsabilă”.
Lupul paznic la oi
Cu alte cuvinte, ministrului Mediului nu numai că nu-i pasă de conservarea speciilor, ba chiar mai mult decât atât, încurajează subtil braconajul, în timp ce neagă problema defrișărilor, pe care o minimalizează. În mod sigur, în urma declarațiilor controversate, ministrul va avea parte de multe critici dure din partea celor ce iubesc și respectă natura, așa cum este ea: cu urși și păduri.
Citește și: Un ghețar din Himalaya s-a prăbușit. 150 de oameni ar fi murit