Cercetătorii vor dezgropa ADN-ul plantelor preistorice din adâncurile Arcticii pentru a vedea dacă acesta poate ajuta culturile moderne să facă față efectelor schimbărilor climatice, potrivit digi24.ro.
Cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh lucrează cu oamenii de știință europeni pentru a analiza microbii din perioada paleolitică, atunci când planeta devenea mai caldă.
Echipa universității a primit 500.000 de lire sterline de la Horizon Europe, o inițiativă de cercetare științifică a Uniunii Europene, pentru a examina timp de 4 ani probe antice de sol extrase din adâncurile Arcticii în cadrul unui proiect numit Tolerate. Ross Alexander, biolog molecular la Heriot-Watt, a declarat că cercetătorii „foloseau mostre din perioada paleolitică, în urmă cu aproximativ 100-200.000 de ani, deoarece planeta se încălzea atunci la fel ca acum”.
Scopul, a spus el, a fost „de a afla dacă plantele, solul și bacteriile din trecut pot ajuta culturile noastre actuale să supraviețuiască pe o planetă în schimbare rapidă”.
„Seceta este o problemă pentru culturile din întreaga lume. Potrivit ultimului raport al Observatorului European al Secetei, 47% din UE se află în condiții de avertizare și 17% în stare de alertă. Producția de cereale scade cu până la 10% în unele zone”, spune el. Echipa Heriot-Watt va testa mostre prelevate de oamenii de știință de la Institutul Alfred Wegener din Germania, pentru a vedea dacă ADN-ul poate ajuta bacteriile actuale să susțină plantele atunci când apa este insuficientă.
„Bacteriile joacă un rol major pentru sănătatea plantelor. Acestea eliberează compuși care ar putea ajuta plantele să rețină umezeala în jurul rădăcinilor, să acționeze ca un adeziv pentru a ajuta la menținerea solului sau să ajute plantele să preia nutriția de care au nevoie, a mai spus Alexander.
„Sistemele agricole din întreaga lume se confruntă cu multiple probleme, inclusiv schimbările climatice. Accesul la aceste mostre antice este un bonus incredibil. Ar putea exista o bogăție uriașă de resurse biologice pe care le-am putea folosi pentru a îmbunătăți mediul nostru actual și viitor în întreaga lume”, a mai explicat profesorul Stephen Euston, expert în chimia alimentelor la Heriot-Watt.
Florin Piersic, transferat la Institutul ” Matei Balș” din București
