Râurile au secat în 2023 la cel mai mare ritm din ultimele trei decenii, lucru care pune în pericol aprovizionarea cu apă la nivel mondial, arată datele unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) potrivit g4media.ro.
În ultimii cinci ani, nivelurile râurilor din întreaga lume au fost mai scăzute decât media, iar rezervoarele au fost, de asemenea, scăzute, conform raportului Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) privind starea resurselor globale de apă.
În 2023, mai mult de 50% din bazinele hidrografice globale au prezentat condiții anormale, majoritatea fiind deficitare. Situația a fost similară în 2022 și 2021. Zonele care s-au confruntat cu secetă severă și cu condiții de debit scăzut al râurilor au inclus teritorii mari din America de Nord, Centrală și de Sud. De exemplu, râurile Amazon și Mississippi au înregistrat niveluri scăzute record ale apei. De cealaltă parte a globului, în Asia și Oceania, bazinele mari ale râurilor Gange, Brahmaputra și Mekong s-au confruntat cu condiții mai scăzute decât normalul aproape pe întreg teritoriul bazinelor. Dezastrul climatic pare să schimbe destinația apei și să contribuie la producerea de inundații și secete extreme.
2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu râuri care au scăzut și țări care s-au confruntat cu secete, dar a adus și inundații devastatoare pe întreg globul.
Organizația Meteorologică Mondială afirmă că apa este „canarul în mina de cărbuni a schimbărilor climatice” și solicită măsuri urgente. În 2023, râurile vor seca în cel mai mare ritm din ultimele trei decenii, punând în pericol aprovizionarea cu apă la nivel mondial, arată datele studiului.
Ghețarii au avut, de asemenea, o evoluție nefavorabilă anul trecut, pierzând peste 600 de gigatone de apă, cea mai mare cifră în 50 de ani de observații, potrivit datelor preliminare ale OMM pentru perioada septembrie 2022-august 2023.
Munții din vestul Americii de Nord și Alpii europeni s-au confruntat cu topiri extreme. Alpii elvețieni au pierdut aproximativ 10% din volumul lor rămas în ultimii doi ani. „Se știe mult prea puțin despre adevărata stare a resurselor de apă dulce ale lumii. Nu putem gestiona ceea ce nu măsurăm. Acest raport încearcă să contribuie la îmbunătățirea monitorizării, a schimbului de date, a colaborării transfrontaliere și a evaluărilor”, a declarat Saulo. „Acest lucru este necesar de urgență”, a încheiat specialistul.
Primăria Capitalei, amendată cu 100.000 de lei de către Garda Naţională de Mediu
