Finanțările pentru modernizarea sistemelor centralizate de încălzire nu acoperă nici măcar jumătate din datoriile furnizorilor de căldură din Capitală
Comisia Europeană a anuațat că România a notificat Comisiei intenția sa de a oferi sprijin public din fonduri comunitare în valoare de până la 750 de milioane de lei, aproximativ 150 de milioane de euro, pentru construirea și/sau modernizarea mai multor instalații de producție și rețele de distribuție a energiei termice. Ajutorul preconizat ar urma să fie acordat sub forma unor granturi directe finanțate din fondurile structurale ale UE gestionate de România.
„Această schemă de ajutor în valoare de 150 de milioane de euro prezentată de România va sprijini investițiile pentru construirea sau modernizarea sistemelor de încălzire centralizată. Ea va favoriza tranziția de la utilizarea combustibililor fosili pentru producerea de energie termică la utilizarea surselor regenerabile de energie, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european. Această măsură de ajutor a fost posibilă și datorită Planului de Investiții al Pactului verde european. Planul de investiții a oferit statelor membre mai multă flexibilitate în ceea ce privește acordarea de sprijin pentru producerea de energie termică, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat”
a declarat vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.
Din păcate pentru acest domeniu, dar mai ales pentru consumatorii finali, respectiv românii care încă mai sunt racodați la sistemul centralizat de termoficare, suma este insignifiantă raportat la imensa gaura neagră din sistem.
Suveica datoriilor la ELCEN
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), companie producătoare de energie electrică şi termică, a înregistrat în 2019 pierderi de 1,3 miliarde lei, fiind al doilea an consecutiv de pierderi din ultimii zece ani. Comparativ cu anul precedent, ELCEN a avut datorii de 120 de ori mai mari în 2019, de la -11,6 milioane lei în 2018, la -1,3 mliarde lei în 2019, conform datelor Ministerului de Finanţe. La rândul său TERMOENERGETICA a acumulat datorii în cuantum de 398 milioane lei faţă de ELCEN.
Nu au fost achitate facturile aferente lunilor ianuarie, februarie şi martie 2020. Se înregistrează scadenţe depăşite şi se percep penalităţi conform legii. Și dacă asta nu era de ajuns, Primăria Municipiului Bucureşti înregistrează restanţe la plata subvenţiei pentru perioada noiembrie 2019- februarie 2020 în valoare de 538 milioane lei. Din datele prezentate mai sus reiese că volumul ajutoarelor de stat abia dacă acoperă jumătate din datoriile CET București. Satelitul său, CET Constanța, în reorganizare are de recuperat de la transportatorul de agent termic RADET Constanța aproximati 300 milioane lei. Dacă mai adăugăm și această suma la cea mai mare structură de producere și transport al agentului termic din România, banii europeni disponibili acum în acest sector nici nu contează.
Visul unei nopți… în prag de iarnă
Potrivit CE, măsura de ajutor are ca obiectiv sprijinirea investițiilor în instalațiile de producție a energiei termice cu până la maximum 60 MW echivalent termic, permițând astfel tranziția de la utilizarea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale) la utilizarea exclusivă a surselor regenerabile de energie, cum ar fi biogazul, biomasa și energia termică geotermală. Se preconizează că acest lucru va duce la o scădere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 48 000 de tone metrice de CO2, precum și de alte substanțe poluante, pe perioada aplicării schemei de ajutor, potrivit comisiei. Ce scrie pe hârtie este însă doar un simplu vis în comparație cu realitatea din țara noastră.
