Un recif stâncos a fost descoperit lângă epava Titanicului, aflată pe fundul Oceanului Atlanticului de Nord, la aproape 4.000 de metri adâncime. P. H. Nargeolet, un pilot veteran al submersibilului Nautile cu care scafandrii au explorat epava Titanicului, a detectat inițial unda sonoră cu ajutorul sonarului în 1996, sursa semnalului fiind necunoscută, potrivit digi24.ro.
Nargeolet și alți patru cercetători au coborât anul acesta în adâncurile oceanului pentru a găsi obiectul detectat de sonar.
Din cauza magnitudinii semnalului acustic, scafandrul a crezut că se află în căutarea unei noi epave, acesta găsind un recif stâncos, format din formațiuni vulcanice și plin de homari, pești de mare adâncime, bureți și mai multe specii de corali care ar putea să aibă mii de ani. „Este fascinant din punct de vedere biologic. Animalele care trăiesc acolo sunt foarte diferite de animalele care trăiesc de obicei în abisul oceanului”, a spus Murray Roberts, profesor de biologie marină aplicată și ecologie la Universitatea din Edinburgh, Scoția, și unul dintre cercetătorii care au participat la expediție. „[Nargeolet] a făcut o descoperire științifică foarte importantă. A crezut că este o epavă și s-a dovedit, în opinia mea, să fie ceva încă și mai uimitor decât o epavă”, a mai spus Roberts.
Câmpia abisală este un termen care descrie fundul oceanului la o adâncime de 3.000 până la 4.000 de metri, reprezintând 60% din suprafața Pământului
Câmpiile abisale sunt considerate forme de relief suboceanic goale, noroioase, fără prea multă structură. Scafandrii au observat formațiuni stâncoase care se ridică de pe fundul oceanului. Roberts crede că astfel de formațiuni ar putea fi mai comune decât s-a crezut până acum.
Stâncile subacvatice ar putea ajuta la explicarea distanțelor pe care bureții și coralii o parcurg de-a lungul fundului oceanului, care a fost dintotdeauna un mister pentru oamenii de știință. Cercetătorii analizează imaginile și filmările cu reciful realizate în timpul expediției. Roberts speră să găsească o legătură între această descoperire și un proiect mai extins de explorare a Oceanului Atlantic pe care îl conduce, numit iAtlantic, care va permite studierea și protejarea ecosistemului fragil al recifului.
În apropierea epavei Titanicului, mai există un semnal detectat de sonar pe care Nargeolet speră să îl identifice în cadrul unei viitoare expediții. Semnalul acustic a fost înregistrat în timpul aceleeași inspecții făcute acum ani de zile, aflat între epavă și nou-descoperitul recif – numit acum Creastă Nargeolet-Fanning, după numele său și al specialistului care a participat la această misiune, Oisin Fanning.
Factură de un milion de lei la curentul electric, pentru un spital din București
