22 decembrie, data solstițiului de iarnă 2023

Începând de la această dată durata zilelor va creşte continuu

Iarna
Iarna Sursa foto: pixabay

Solstițiul de iarnă în anul 2023 va avea loc pe data de 22 decembrie, eveniment care marchează începutul iernii astronomice. În ziua solstiţiului de iarnă este ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă a anului, potrivit digi24.ro.

Începând de la această dată, până la 20 iunie 2024, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

 În 2023, solstițiu de iarnă va fi pe data de 22 decembrie, la ora 05:27, potrivit site-ului astro-urseanu.ro. La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. În ziua în care are loc în emisfera nordică, în opoziţie în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

În ziua solstiţiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, este ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă a anului. 

Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”. La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator. El face mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În preajma producerii solstiţiului de iarnă, va fi şi ultimul curent de meteori al anului, Urside, activ între 13 – 24 decembrie.

Perioada maximă de manifestare (5-10 meteori pe oră) este, în acest an în noaptea de 21/22 decembrie, continuând până spre dimineaţă, potrivit calendarului astronomic al Organizaţiei Mondiale de Meteori (IMO – International Meteor Organization).

Luna este plină 3%. Urside este rezultatul particulelor de praf lăsate de cometa Tuttle. Ea a fost descoperită pentru prima dată în 1790, cu perioada de manifestare cuprinsă în fiecare an între 17 şi 26 decembrie.

Deşi spectacolul nu este atât de grandios ca în cazul altor curenţi de meteori, uneori se produc adevărate erupţii cu până la 100 de meteori pe oră.

Cei pasionaţi de astfel de evenimente au şanse mai mari de vizionare din locuri întunecate, departe de luminile oraşului. Potrivit credinţei populare, în nopţile în care se produce solstiţiul ar înflori feriga. Cel care veghează şi surprinde acest moment va avea noroc în casă şi în dragoste. În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori, potrivit volumului „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român” de Ion Ghinoiu. Bărbat împușcat la o partidă de vânătoare