În condițiile în care majoritatea statelor europene civilizate caută soluții din bugetul propiu, sau apelează la bani europeni pentru sprijinirea sectoarelor economice lovite de pandemie, statul român nu mișcă un deget în acest sens. Din contră, pune piedici de tot felul investitorilor privați care încearcă să se salveze în această perioadă accesând fonduri comunitare. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, condus de penelistul Ion Ștefan, a lansat, în data de 28 august 2020, un nou apel de proiecte în cadrul PI 2.2. IMM, pentru acordarea de ajutoare de stat și ajutoare de minimis în scopul dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii din mediul urban sau întreprinderilor mijlocii din mediul rural.
În total, au fost depuse 1.408 proiecte, cu o valoare totală a finanțărilor nerambursabile solicitate de aprox. 4,36 miliarde euro. Ei bine cum credeți că a răspuns statul roman nevoilor firmelor românești îngenuncheate de pandemie? Cu un buget de doar 153 milioane euro, respectiv de 30 de ori mai mic decât solicitarea patronilor români. Și asta în condițiile în care Germania și alte state au decis să subvenționeze cu pană la 80% din cifra de afaceri firmele afectate de pandemie.
Lista rușinii
La nivelul României există șapte regiuni de dezvoltare pentru distribuirea fondurilor comunitare. Pentru măsura menționată mai sus situația este următoarea:
Citește și Rareș Bogdan împarte ministerele între partide
- Nord Est- 170 de proiecte depuse în valoare de 561 milioane euro, buget alocat 26, 27 milioane euro
- Sud Est- 271 proiecte depuse în valoare de 893 milioane euro, buget alocat 22, 29 milioane euro
- Sud Muntenia- 274 proiecte depuse în valoare de 831 milioane euro, buget alocat 23, 61 milioane euro
- Sud Vest Oltenia- 144 proiecte depuse în valoare de 440 milioane euro, buget alocat 17, 95 milioane euro
- Vest- 31 proiecte depuse în valoare 96 milioane euro, buget alocat 17, 66 milioane euro
- Nord Vest- 281 proiecte depuse în valoare de 831 milioane euro, buget alocat 21, 49 milioane euro
- Centru- 237 proiecte depuse în valoare de 711 milioane euro, buget alocat 20, 73 milioane euro
De ce nu a solicitat statul român suplimentarea fondurilor, numai penelistul Ion Ștefan poate răspunde. Cert este că mult- trâmbițatele măsuri de sprijinire a patronilor români sunt „frecție la piciorul de lemn”. De altfel, deși nu are legătură cu subiectul, electoratul român a sancționat la recetele alegeri parlamentare partidul de guvernământ, poate și pentru că pe peneliști nu i-a prea interesat soarta românilor.
Viitorul nu sună deloc bine
Un număr de peste 500.000 de șomeri și mai mult de 300.000 de firme ar putea intra în insolvență sau faliment în perioada următoare arată unul dintre cele mai negre scenarii pentru 2021, în condițiile în care impactul economic al COVID-19 se va resimți la adevărata amplitudine abia începând de anul viitor.
Dacă ținem cont de numărul de falimente pe care l-am estimat pentru 2020, am putea asista la intrarea în diferite forme de șomaj a circa 180.000 de persoane, adică în jur de 4% din populația care lucrează în mediul privat în România. Companiile trebuie să fie foarte atente în perioada următoare și să-și creioneze un plan de acțiune care să înglobeze managementul continuității afacerii în vremuri incerte, strategii de adaptare a prețurilor și de reducere a costurilor și nu numai. Este necesar ca toate aceste acțiuni să fie analizate și implementate rațional, cu toate că impulsurile emoționale sunt greu de evitat acum
Kurt Weber, analist economic
