Rafila și un titlu eminescian. E vorba de ”Glossă”, pentru cine nu a trecut pe la școală. E vorba de coronavirus, pentru cine nu a trecut prin știri, în ultimele trei-patru-cinci luni.
Scurt și la obiect, nimic nou. Suntem ca în poezia din 1883. Mereu atenți, ușor dezamăgiți și într-o relație stabilă. Cu un virus numit coronavirus. Și facem prea multă analiză pe ceva simplu, dar care nu prea poate fi evitat prea curând:
”În opinia mea, trebuie păstrată o pârghie administrativă care să poată să facă faţă unei urgenţe de sănătate publică. Noi ne găsim într-o urgenţă de sănătate publică la nivel global, iar în România, cu siguranţă, nu putem spune că am încheiat problema legată de pandemia cu noul coronavirus.
Vedeţi că numărul de cazuri a crescut uşor în ultima perioadă şi pe măsură ce creşte intensitatea activităţilor sociale, economice, ne putem aştepta ca lucrurile să evolueze în două direcţii, odată o creştere a numărului de cazuri la nivel naţional şi cel de-al doilea element este apariţia unor focare de îmbolnăvire. Cred că e nevoie de anumite pârghii care să poată să controleze aceste focare. Dincolo de caracterul administrativ, sigur că e nevoie de decizie politică, trebuie să existe o decizie politică asumată de cei care au această responsabilitate”, spune Rafila.
Vorbește Rafila de virus și parcă aud o eternă poezie care spune fix aceleași chestii care s-au mai spus.
Cazurile cresc, dar cresc ușor. Nu vă panicați prea tare.
Numerele cresc, dar cresc ușor. Nu e motiv de panică. Până la urmă, depinde de fiecare cum se calculează ecuația finală.
În ziua de azi, orice ai citi sau pe oricine ai cita, trebuie respectate măsurile. E aceeași placă veche, chit că vorbește Vela, Rafila, Arafat sau Iohannis:
”Eu cred că dincolo de toată discuţia aceasta legată de starea de alertă, ceea ce aş face eu şi vă sfătuiesc să faceţi şi dumneavoastră este să respectaţi cele câteva măsuri.
Deci trebuie să stăm la un metru şi jumătate unul de celălalt, trebuie în spaţii închise şi în mijloace de transport în comun să utilizăm masca şi trebuie să ne spălăm pe mâini sau să utilizăm dezinfectant pentru mâini. Dacă lucrul ăsta ne intră în obişnuinţă, alături de evitarea aglomeraţiei, cred că o să putem să trecem cu bine prin această perioadă.
Nu sunt lucruri foarte complicate şi dacă le respectăm, indiferent de modul în care or să evolueze lucrurile în plan politic, în plan administrativ, putem să avem o centură de siguranţă”. Rafila, iar.
Să reluăm. Chit că vorbește Vela, Rafila, Arafat sau Iohannis (adaugă aici orice altă voce de politician) nu se întâmplă nimic nou.
Una din teoriile conspirației spune să nu ne încredem în politicieni. Că au ei mereu ceva de ascuns. Altă teorie (să o numim pur personală) spune că nu ar trebui să ai încredere în nimeni. Nu deplină. Și să ai mereu garda sus. Chit că e în fața unui om sau în fața unui virus.
Nu e nici bine, nu e nici rău. Un fel de Eminescu, care mi-a fost mereu indiferent:
”Nu spera și nu ai teamă”
Citește și: Iohannis vrea o variantă mai suplă – a stării de alertă