Un nou raport realizat de InfoClima, intitulat Starea Climei în România, avertizează asupra vulnerabilității crescute a regiunii de Nord-Est a țării în fața fenomenelor meteo extreme, potrivit g4food.ro.
Potrivit cercetătorului Dr. Sorin Cebotari, fondator al InfoClima și membru al European Climate Foundation, numărul orelor cu condiții favorabile furtunilor severe a crescut constant din 1970 până în prezent.
„A crescut numărul de ore cu condiții pentru furtuni severe. Important de remarcat că vorbim de condiții. Sunt momente în care avem absolut toate condițiile, și nu se întâmplă nicio furtună. Există și astfel de posibilități, dar sunt mai rare, foarte rare. De obicei, condițiile duc la furtuni. Vedem că a crescut incidența lor din 1970 până azi destul de mult, și aceasta tinde să crească tot mai mult, mai ales în zona de nord-est a țării. Acolo vom avea o creștere mult mai mare, spre finalul secolului, a orelor cu condiții de furtună și respectiv grindine mari și extrem de mari”, a explicat el.
Raportul subliniază că până la sfârșitul secolului, această regiune va fi cea mai afectată de furtuni violente și căderi de grindină de mari dimensiuni.
Fenomenele vor fi tot mai frecvente și intense, însă ele nu vor fi singurele provocări climatice pentru Nord-Estul României. Aceeași zonă va suferi și de secetă extremă, deși cantitatea totală de precipitații nu va scădea semnificativ. Dr. Cebotari a explicat că distribuția precipitațiilor se va schimba, cu perioade lungi de secetă, urmate de precipitații intense. „La nivelul de precipitații, statistic vorbind, până la sfârșitul secolului, vom avea aceleași cantități de precipitații, însă se schimbă patternul lor. Vom avea mult mai multe precipitații în anumite perioade ale anului și vom avea perioade mai lungi probabil fără precipitații, în anumite perioade ale anului.
Din cum arată datele, zona de Est va fi afectată mai mult de lipsa de precipitații
Datele arată că trecem printr-o perioadă de uscare continuă, și aceasta se va agrava în anii care vin. E important să ținem cont de faptul că, deși precipitațiile rămân la fel, creșterea temperaturii cauzează mai multe evo-transpirații, adică plantele transpiră mai multă apă, iar asta înseamnă că apa nu mai stă în sol, și avem secetă. Deci nu înseamnă că dacă avem aceeași cantitate de ploaie, nu avem secetă”, a mai spus sursa citată anterior. El a adăugat că scenariile climatice elaborate în ultimele două decenii nu s-au modificat esențial, însă umanitatea se confruntă cu două opțiuni pesimiste: „Din păcate, nu ne apropiem de cel bun”, conchide cercetătorul.
Scheletele unor cai preistorici, descoperite la Sfântu Gheorghe
