Umblă AUR-itul George Simion cu listuța în mână, prin țară, pentru a strânge semnături pentru suspendarea președintelui Iohannis. Ce nu pare să le spună Simion celor care „de bună voie și nesiliți de nimeni” își dau datele cu caracter personal este faptul că aceste semnături nu au nicio valoare, deoarece procedura de suspendare a președintelui României, indiferent de numele pe care îl are acesta, îi implică pe cetățeni abia după ce sunt făcuți pași importanți în cadrul Parlamentului. Concret, după ce o treime dintre parlamentari propune suspendarea, iar majoritatea votează organizarea referendumului.
Iar de aici, datele deja se complică, pentru că este nevoie ca o treime dintre cetățenii români cu drept de vot să se prezinte la referendum, mai mult, acesta este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente, adică 4.718.763 de voturi valide, potrivit celei mai recente evidențe a Autorității Electorale Permanente. Aceasta a anunțat că pe 31 decembrie 2021, pe listele electorale se aflau 18.875.052 de cetățeni români cu drept de vot.
Dacă suntem, scriptic, mai mulți sau mai puțini vom afla poate abia la recensământul populației, care se lasă așteptat de ceva vreme. E drept că a fost programat pentru toamna lui 2021, potrivit Legii recensământului promulgată de Iohannis în 2020, dar din motive ce au ținut de pandemie, organizarea „marii numărători” a fost amânată, pentru acest an. Rămâne de văzut dacă situația epidemiologică nu mai necesită o nouă amânare, până când lucrurile vor fi ceva mai sigure, căci umblatul „din ușă în ușă” nu este deloc bine venit în aceste vremuri.
Revenind la cifre, la cel mai recent recensământ al populației, realizat în octombrie 2011, „populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior (2002), populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei)”, se arată în raportul acestui recensământ. Însă, la referendumul din 29 iulie 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu, ce a fost valid sub aspectul organizării, dar nu a întrunit cvorumul cerut de lege, respectiv de 50% plus unu, numărul persoanelor aflate pe lista electorală era foarte mare, comparativ cu cifrele ce reieșeau din datele recensământului. Concret, era vorba de 18.292.464 de persoane, cu drept de vot, deci și majore, în timp ce la recensământ sunt „numărați” toți, de la sugarul de 0 luni la seniorul de 70 sau 80+.
Potrivit legislației în vigoare, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce unui senator îi „revin” 168.000 de locuitori, iar numărul locuitorilor care se iau în calcul este „conform populație după domiciliu, raportat la Institutul Național de Statistică”, la data de 1 ianuarie a anului precedent celui în care au loc alegeri la termen. Însă, la un calcul simplu, ar trebui să avem 275 de deputați și 120 de senatori, dacă ne-am gândi, la modul absolut, la cele peste 20 de milioane de persoane, de la ultimul recensământ.
Citește și: România, cea care „înoată” contra curentului
