Diaspora, în fiecare an, diaspora. Controvese, teorii, ură reciprocă. În 2020, subiectul dezbătut zilnic a fost coronavirusul. Asta, internațional. În România, pe lângă coronavirus, a fost discutată și situația românilor din diaspora, cam toate tabloidele având titlul: diaspora și epidemia. Epidemia de români care se întorc acasă aducând daruri. Nu, nu aur, smirnă și tămâie, nu bani și cafea Lavazza. Da, ați ghicit, e vorba despre virus, chit că simptomele se manifestă sau nu.
S-a supărat foc un jurnalist, Victor Ciutacu, redactor șef la cotidianul Jurnalul Național:
”Ce suntem, mă, egali? Când vă pișați pe noi cu jet eram egali? Când ne transmiteați că ne puneți voi președinte, că noi nu suntem în stare, nu eram egali? Când ne aruncați din vârful buzelor că trimiterile voastre de bani online la neamuri ne-au scos pe toți din sărăcie, nu eram egali? Când ați venit să ne devastați orașul, nu eram egali? Nu suntem deloc egali! Egali o să fim când o să ne întâlnim la circa finanaciară sau la DITL. Egali o să fim când o să votăm, fiecare în parte, acolo unde plătim impozite și taxe. Până atunci, abțineți-vă să vă puneți pe picior de egalitate cu noi.Aud și citesc de la haterii de meserie că, la vremea coronavirusului, nu e momentul să ne urâm între noi, că e vremea iubirii. Să ne strângem în brațe, să rotim o horă a dragostei de neam, o spirală a inimioarelor roșii. I-auzi la ei! Nu vreți să vă facem și un sex oral de bun venit în Piața Victoriei? Reinventăm spiritul de la Snagov când arde casa pe noi? Nu, pisoilor, suntem fiecare pe cont propriu. Nu vă urăsc. Sunteți prea mici pentru asta. Dar vă detest! Din ficați, din călcâie, cu toată puterea de care sunt în stare să dau dovadă. Și o fac continuu, fie ea epidemia în apogeul ei sau abia la început. Să se solidarizeze cu voi ăia care au făcut bani și și-au luat putere cu ajutorul vostru. Sunteți complici. Comportați-vă ca atare.P.S. Mulțumesc educației, bunului simț, creșterii pe care i-am dat-o și divinității că al nostru nu are valențe d-astea de Mesia”.
Destul de dur, aș spune, dar, hai să privim obiectiv și să judecăm la rece: cei mai mulți pleacă din Italia pentru că nu au asigurare. Cu alte cuvine, dragi băieței și fetițe, acești oameni muncesc la negru. Nu știu cât plătesc ei asigurare nici în Romania dar, vedeți voi, ceea ce ei nu știu e că Uniunea asigură asistență medicală gratuită (în caz de urgență) oricărei persoane. Adică, nu ar fi avut de ce să se întoarcă.
Eram obișnuită cu valul ăsta în fiecare luna august din fiecare an. Îi recunoșteam după bormașinile care modernizau, cu aroganță, fiecare apartament, să nu fie ”ca la săraci”. Veneau din Italia (și nu numai) ca să-și facă apartamentul ”țiplă”. Acum, sunt nevoiți să stea vreo 14 zile în apartamentul ăla modern, fin și elegant. Poate mai adaugă niște leduri în formă de inimă pe tavan.
Citește și: Bucureștiul după gratii. Între fake news și realitate
