În opinia lui Cristoiu, președintele Klaus Iohannis ar fi un cam prea ocupat cu lupta împotriva PSD-ului pentru a se ocupa în mod corespunzător de criza generată de COVID-19. Astfel, invitându-l pe Dan Barna la crostoiuTv, acesta analizează împreună cu liderul USR ce a făcut, ce n-a făcut, ce ar fi putut să facă și ce are de făcut de-acum încolo președintele, amintind o serie de măsuri gândite de alți politicieni prezenți, la un moment dat, în interviurile sale.
Dan Barna, invitat la Cristoiu
„Cu Dan Barna, invitatul de luni, 11 mai 2020, numărul celor cu care am stat de vorbă pe îndelete, în hotarele cristoiuTv de pe cristoiublog.ro, a ajuns la 38.
Dintre aceştia, mulţi sînt politicieni. Lideri de partide parlamentare (cu excepţia lui Ludovic Orban, cultivat pînă la oboseală pe televiziunile de ştiri ale Presei Miluite, astfel că nu văd ce mi-ar putea spune în plus de ceea ce recită de dimineaţă pînă seara sub privirile uimite ale fătucelor), un fost premier – Adrian Năstase, prim vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, un simplu membru de partid: Cozmin Guşă. Cu toţi am abordat, ca şi cu Dan Barna, o chestiune de destin al României după ieşirea din Criza coronavirus:
Cum folosim condiţiile aparte ivite prin manifestarea Crizei la nivelul întregului continent, ba chiar al întregii lumi?
Două dintre aceste condiţii se desprind printre celelalte drept fericite pentru România:
1. S-a suspendat pînă la 31 decembrie 2020, draconicul Pact de Stabilitate şi creştere. Prin el se impuneau statelor membre ale UE o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută.
Pentru o ţară ca România, rămasă mult în urmă la capitolul investiţii publice limita de sus a deficitului făcea imposibilă acordarea unei sume mari pentru investiţii acordînd atenţie evident şi consumului. Dacă o ţară ca România poate atinge şi un deficit bugetar de 10 la sută, atunci ea are posibilitatea de a vîrî bani în investiţii fără a strînge cureaua în domeniul consumului.
2. Criza Coronavirus a pus la îndoială globalizarea. Fără a respinge total ca neconformă globalizarea, Criza, prin lăsarea statelor să se descurce de unele singure, a atras atenţia asupra interesului naţional. O ţară ca România, pînă acum condamnată ca fiind antieuropeană ori de cîte ori a încercat să-şi dezvolte şi o economie proprie, să transpună în practică sloganul Prin noi înşine, se poate ocupa şi de folosirea resurselor naţionale, cum ar fi de exemplu mîna de lucru, deja formată la şcoala Occidentului prin lucrul în străinătate, un pământ nu numai bogat, dar şi curat din punct de vedere ecologic, în vederea unei dezvoltări pe cont propriu a agriculturii.
Folosirea condiţiilor de mai sus cere în mod imperios schiţarea deja a unei strategii naţionale de după Coronavirus.
Nu, nu e vorba de ieşirea din Criză, nici măcar de relansarea economiei amorţite în timpul stării de urgenţă.
E vorba de un Plan strategic vizînd România de după Criză.
Un plan strategic se anunţă şi la nivelul întregii Europe.
Recent Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că Pandemia a creat condiţiile ca economia Uniunii Europene să transforme sub semnul lui European Green Deal:
Sînt multe ţări care, pornind de la experienţa Crizei, anunţă Planuri de extindere a telemuncii, de creştere a rolului bicicletei, de extindere a digitalizării. În ţări în care internetul n-are viteza de la noi se fac planuri de creştere a vitezei, după ce experienţa Crizei a arătat cît de importantă e viteza de internet. Folosirea pe scară largă a internetului în starea de urgenţă a atras atenţia asupra uriaşei importanţe deţinute de introducerea tehnologiei 5G. Am dat aceste exemple, pentru a arăta că toate statele europene trag concluzii din Criză în direcţia unor măsuri strategice.
Iată cîteva dintre aceste măsuri propuse de interlocutorii mei, măsuri care ar putea fi incluse într-un Plan naţional de folosire a Crizei pentru a Schimba România.
Dan Barna:
Toate statele care au din acest palier al strategiei care au nişte rezultate, noi nu trebuie să inventăm apa caldă. Practic soluţia este una de a-ţi alege cîteva domenii foarte clare în care să investeşti, în care să aloci la propriu resurse pe criteriu de competenţă şi, în momentul acelea, zonele respective, dacă le-ai ales corect – şi aici avem cîteva exemple destul de clare – vor începe să-ţi genereze dezvoltare. Şi spun asta pentru că noi susţinem de mult timp necesitatea de a face investiţii în suprastructura mare. De a le face nu de a vorbi despre ele. (…) Strategie înseamnă să-ţi asumi că investeşti bani în infrastructură, pentru că infrastructura e ca un sistem circulator la om, îţi dezvoltă, după aceea toate celelalte servicii de suport. Dacă ai nişte zeci de mii de muncitori care-ţi fac autostrăzi, care îţi construiesc spitale regionale, oamenii aceia trebuie să mănînce, trebuie să doarmă, trebuie să se îmbrace brusc creezi o zonă de locuri de muncă şi de creştere economică unde nu ştiu dacă e necesar să aducem oameni din Vietnam, şi din India şi din China, dar foarte probabil putem să aducem români care lucrează în construcţii, în momentul de faţă în Vestul Europei. Pentru că anul trecut în campania de prezidenţiale am vizitat mai multe ţări, am fost candidatul care chiar a făcut turneu electoral. Am fost în toate judeţele, am fost şi în Europa, în foarte multe state şi am discutat cu muncitorii români plecaţi, unii cu familia, unii singuri şi 90% dintre ei mi-au spus că s-ar întoarce acasă, chiar la un venit ceva mai mic care să le permită însă să-şi ducă copiii la şcoală şi să aibă o viaţă decentă şi asta vorbind de măsuri economice care ar fi soluţia, dacă ar fi de lucru şi dacă ar fi lucrări, nu doar aşa că renovezi o vilă, ci lucrări mari de infrastructură. Alegi cîteva domenii – infrastructură mare, IT, sectoare agricole punctuale, pentru că la noi, nu ştiu dacă aţi observat, ceva aproape hilar, o dată la doi trei ani se schimbă prioritatea. Într-un an este prioritar porcul, după aia a venit un alt ministru, domnule, oaia, mergem pe oaie. Faptul că se schimbă priorităţile după cum trece Vodă prin lobodă la minister este un lucru care arată că n-avem nici o strategie. În momentul în care ai 4-5 direcţii în care investeşti şi tu ca ţară să aloci resursele, vei avea plăcuta surpriză să vezi că domne aceea îşi produce valoare în Produsul Intern Brut, îţi produce locuri de muncă. Pentru că nu întîmplător industria IT – şi România este astăzi una dintre ţările relevante în industria IT – asta s-a întîmplat pentru că acolo, întîmplător, a fost un pic de strategie şi un pic de strategie iată s-au văzut nişte rezultate. Păi dacă luăm o strategie similară pe alte patru-cinci domenii probabil că am putea să facem nişte paşi importanţi ca ţară. Asta am spus şi asta e şi poziţia USR şi poziţia alianţei USR-PLUS>.
Eu sînt un promotor, şi mă bucur că am văzut şi alţi politicieni care susţin acelaşi lucru, am spus că România fiind pe locul 21 la datorie publică în Europa nu riscăm nimic dacă încercăm să luăm bani de pe pieţele externe încă ieftin, încă bani ieftini, pe care să-i injectăm în economia românească. E un moment în care ne putem ridica industria alimentară, ne putem juca în diverse domenii. Putem juca chiar în domeniul infrastructurii, pe această situaţie incertă. Plus putem da facilităţi pentru că o parte din industria europeană care a fugit în India, China, Pakistan în ultimii 5-10 ani se reîntoarce în Europa şi caută mînă de lucru ieftină şi piaţă sigură. Noi avem o zonă de securitate încă stabilă pe de-o parte din punct de vedere al securităţii militare, NATO în România, pe de altă parte din punct de vedere al securităţii personale. Adică investitorii pot să-şi mute capabilităţile duse în Extremul Orient să şi le aducă spre Estul Europei. Şi asta se va întîmpla. Iar România, pentru că Ucraina nu e sigură, Turcia nu e sigură, Bulgaria are încă infracţionalitate în zona criminalităţii organizate, România poate deveni o zonă care să atragă aceste investiţii, doar trebuie să ştim să dăm facilităţi şi mai trebuie să ştim să facem ceva.>
Repet cele susţinute de Dan Barna în interviul de la cristoiuTv. Nu e vorba nici de măsurile de ieşire din criză, nici de măsurile de redresare economică, pe care le-am putea porecli tactice. E vorba de măsuri strategice. Aceste măsuri ar trebui măcar schiţate de preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis e ocupat însă cu altceva: Cu PSD-ul!”, se arată pe blogul lui Ion Cristoiu.
Citește și: Cuc, starea de alertă și un pic de balamuc (parlamentar)
