Zilele trecute scriam despre apelul disperat al centrelor de transfuzii, îndemnând populația din Galați, și nu numai, să-și rupă din timp și din sânge pentru alții. Și fiindcă nu mi-a plăcut niciodată să predic ceva ce nu practic, mi-am instalat de urgență aplicația Donarium, m-am programat la cel mai apropiat centru, iar ieri m-am prezentat la apel.
Tot ieri aveam să aflu, în urma analizelor rapide standard, cele de dinainte de donare, că nu-s eligibilă pentru donare. „Ce bine că v-am făcut analizele și nu v-am băgat așa, fără ele! Acum ar fi trebuit să vă arunc sângele!”, mi-a zis doamna doctor, după ce m-a chemat pe-un ton grav la dumneaei în cabinet. „Faceți asta, asta și asta, și vă aștept din nou peste vreo patru luni”, a completat ea la plecare.
Am notat, mi-am promis mie c-am să mă conformez și i-am promis și ei c-am să revin, atunci când situația medicală o va permite.
M-am dus cu toată intenția bună la centrul de transfuzii, dar nu s-a putut. De ce? Pentru că înainte de a-i ajuta pe ceilalți, trebuie să te ajuți pe tine. De pe patul de spital sau mai rău, din sicriu, n-ai să poți ajuta pe nimeni, niciodată!
Știu, e greu! Pe lângă faptul că trăiești în România haosului de când te-ai născut, colac peste pupăză acum ne-a mai lovit și-o pandemie uricioasă care nu se mai dă dusă. Pandemia naște stres, stresul naște depresii, depresia naște monștri, monstrul te împinge, puțin câte puțin cu un pas mai aproape de marginea piscului. Și culmea, când ajungi să realizezi că stai agățat de-o rămurică subțire, cât degetul, poate fi, în anumite cazuri, prea târziu.
Însă atunci când nu e prea târziu, fă ceva pentru tine, ca să nu ajungă să fie prea târziu! Îngrijiște-ți stilul de viață și pune-te, mereu, pe primul plan. Sună egoist? Poate doar în fond! În realitate, ajutându-te pe tine, faci singurul gest altruist pe care îl poți face: gestul altruist primordial.
Ieri, într-o sală de așteptare generoasă aș fi putut să fac scheme de break-dance. În afară de mine, nimeni la donat! Iar pe mine m-au trimis acasă.
Mergeți la centrele de transfuzii din orașele voastre! Înlocuiți-mă! E încă nevoie urgentă de sânge și de ajutor! Vă promit că binele vi se va întoarce, așa cum și răul are darul, de fiecare dată, să se întoarcă la expeditor. Karma nu uită nici când faci rău, dar mai ales, nici când faci bine! Fă bine!
Citește și editorialul: Să ne bucurăm că nu ne-am născut în India!
