Chiar dacă oceanele și plantele absorb împreună jumătate din dioxidul de carbon emis, restul gazelor rămâne în atmosferă. Acest studiu a fost publicat de Radio Europa Liberă, în colaborare cu membrii Agent Green.
Mai mult, dioxidul de carbon din atmosferă este responsabil pentru aproximativ trei sferturi din încălzirea globală.
Potrivit studiului, România a ratificat și a transpus în legislația națională două dintre cele mai importante tratate internaționale cu privire la schimbările climatice: Convenția Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice și Protocolul de la Kyoto/Japonia.
România este nevoită să adopte politici și măsuri de reducere a emisiilor și să prezinte rapoarte periodice. Nivelul emisiilor de dioxid de carbon în România este mai scăzut astăzi decât acum 40 de ani
În ceea ce privește măsurile necesare pentru a atinge obiectivul de „net zero” până în 2050, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030.
”Industria energiei regenerabile a stagnat după 2014. Mai mult, România are în vedere construirea unor centre de capacități mare pe gaz, care înseamnă emisii și mai mari de CO2”, a observat Cătălina Rădulescu, reprezentant Agent Green.
Situația necesită măsuri urgente pentru ca sectorul energetic al României să fie, în mare parte, decarbonizat până în 2050
Printre aceste noi măsuri necesare se numără și un plan de decarbonizare a mediului prin creșterea cotei de energie din surse regenerabile de cel puțin 34%.
”România face încă pași timizi în a implementa aceste măsuri. Din 2007, nicio strategie energetică nu a fost adoptată”, a spus Cătălina Rădulescu.
Potrivit sursei citate, realizarea unui draft pentru o strategie energetică este foarte lentă în România. Cătălina Rădulescu estimează că României îi ia 7-8 ani să finalizeze un draft. Iar când acest plan trebuie trimis către Comisia Europeană, obiectivele UE în materie de energie și climă se schimbă.
