Magistrații CCR au explicat motivul pentru care au fost de acord cu pensiile speciale pentru primari, după ce în anul 2016 nu fuseseră de acord de două ori cu acest lucru. Potrivit magistraților CCR, Avocatul Poporului nu a atacat prevederea privitoare la pensiile speciale, ci doar procedura de adoptare a Codului Administrativ, și anume ordonanța de urgență, în loc de lege.
Ce a motivat CCR în anul 2016
În anul 2016, magistrații CCR au dat două decizii prin care au respins introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. CCR motiva că măsura ar fi una discrimatorie, și anume că nu se pot acorda pensii speciale doar unei categorii de aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ), iar altor categorii nu, cum ar fi consilierii locali și județeni.
CCR s-a răzgândit acum și a aprobat pensiile speciale
Chiar dacă prevederea, considerată neconstituțională în anul 2016, a fost menținută în prevederile Codului Administrativ ( CA), și anume articolul 210 prin care au fost introduse pensiile speciale pentru primari, actul normativ a fost aprobat miercuri de la CCR. Magistrații au motivat schimbarea bruscă de opinie prin faptul că în ședința de miercuri nu au intrat pe fondul legii, ci s-au pronunțat doar pe formă, așa cum a fost sesizată de Avocatul Poporului.
Citește și: Avocatul Poporului cere socoteala pentru poluarea Capitalei
”La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională̆ s-a pronunț̦at în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă̆. Curtea nu a fost sesizată̆ și, deci, nu s-a pronunț̦at asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preş̦edinte al consiliului judeţ̦ean şi vicepreşedinte al consiliului judeţ̦ean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, a precizat Curtea, într-un comunicat de presă.
Ce spunea Curtea Constituțională în 2016
În cele două decizii pronunțate în urmă cu patru ani, prima în ianuarie, a doua în iulie, Curtea constata că legiuitorul nu a respectat principiul egalității în drepturi atunci când a specificat că vor beneficia de pensii speciale doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.
CCR explica atunci faptul că reglementarea indemnizațiilor care nu intră în rândul pensiilor normale ține de opțiunea legiuitorului, care este Parlamentul sau Guvernul. În ceea ce privește categoriile persoanelor alese de corpul electoral, mai spunea Curtea, și anume preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali, legiuitorul are competenţa de a le reglementa numai în privinţa uneia sau alteia dintre cele trei subcategorii enumerate, fără a face discriminări în cadrul aceleiași subcategorii:
„Însă, atunci când decide că indemnizaţia se acordă unei subcategorii, în cadrul acesteia legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective de a beneficia de dreptul la indemnizaţie decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
-prin acordarea acestei indemnizaţîi numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice
-nu are importanţă faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deţinut calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, autorităţi executive ale unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare
-În consecinţă, în măsura în care opţiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizaţîi în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reţine că acesta nu are îndrituirea constituţională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiaşi subcategorii, în speţă, cea a aleşilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii”, a invocat CCR.
Mona Pivniceru, opinie discordantă
Printre judecătorii constituționali care în 2016 au considerat că nu este discriminatoriu ca doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ să primească pensii speciale, iar consilierii locali și județeni nu, a fost Mona Pivniceru.
Într-o opinie separată, Mona Pivniceru argumenta că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene au responsabilități mult mai mari decât consilierii locali sau județeni. Ea spunea că nu ar fi o problemă dacă doar ei ar primi pensii speciale.
”Nu i se poate nega dreptul legiuitorului ca în cadrul aceleiaşi categorii, a aleşilor locali, să stabilească un tratament juridic diferenţiat în funcţie şi de alte criterii. În acest sens, se reţine că şi în cadrul acestei categorii de funcţii publice există diferenţe referitor la modul de alegere (scrutin de listă – scrutin uninominal*2)), la natura incompatibilităţilor la care sunt supuşi (a se vedea Legea 261 din 2003) sau la competenţele pe care acestea le au, drept pentru care legiuitorul are posibilitatea ca şi în cadrul acestora să stabilească acordarea/ neacordarea unei asemenea indemnizaţii, cuantumul acesteia şi condiţiile pe care persoana trebuie să le întrunească. De aceea, faptul că legiuitorul acordă indemnizaţia pentru limită de vârstă numai unora dintre aleşii locali ţine de opţiunea acestuia justificată de raţiuni obiective”, a argumentat Mona Pivniceru. #News
