Oliver Sichel vorbeste în numele tuturor francezilor. Francezii se gândesc la turism cu atenție și îngrijorare și vor o salvare rapidă. De fapt, nu toți francezii se gândesc la sectorul turism. Un anume francez vrea o anume resuscitare a turismului și apelează la guvern. Guvernul francez pare de acord cu ideea, dar resuscitarea despre care vorbim vine cu un preț: frumoasa sumă de de 1,3 miliarde de euro.
Se grăbesc francezii și, pe bună dreptate, asociază strategia cu Planul Marshall. Reconstrucție rapidă, finanțare rapidă și un discurs optimist:
”Acesta este un program de capital care va fi validat și arbitrat de comitetul interministerial de turism (programat pentru 14 mai), care este prezidat de primul ministru. Acesta nu este un împrumut, (…) este cu adevărat o investiție.
Calendarul va fi stabilit de guvern (…) și apoi vom implementa împreună cu guvernul și cu diferitele părți interesate toate aceste sume, după cum este necesar. Scopul adevărat este ca toată lumea să aibă un răspuns la probleme”, a declarat Olivier Sichel, director adjunct al Caisse des Dépôts, pentru France Info.
Aleg să mă uit mereu la comentariile din știri. De data asta, publicul din comentarii e francez. Sunt oameni simpli în exprimare, dar oameni cu idei foarte bine argumentate. Vrea Oliver o investiție de 1,3 miliarde de euro, dar francezii vor doar sănătate. Și să iasă din casă. Și reluarea treptată a activităților, a vieții de zi cu zi. Chestii de bun simț, pe care ni le dorim cu toții, indiferent de geografie.
”Trebuie să avem un nou turism la ieșirea din criză, un turism care să fie mai durabil, mai participativ și mai digital”, a mai precizat Oliver Sichel.
Tot din comentariile francezilor pot face un rezumat și nu, omul de rând nu crede că normalitatea se va instaura prea curând. Oricâte miliarde de euro ar investi guvernul.
Ca să fac o paralelă, România nu e departe de Franța. Sau hibele din modul de guvernare pe vreme de pandemie se cam aseamănă. E drept, fiecare sector trebuie salvat și fiecare sector contribuie la economia noastră, a tuturor. Chit că ești agenție de turism, lanț hotelier sau o pensiune rustică, nu foarte cunoscută și cu număr limitat de camere.
Mă întorc iar în România și mă gândesc iar la turismul nostru.
De două luni de zile turismul românesc, ca și turismul internațional, este în plină suferință, cum nu s-a întâmplat niciodată în istorie.
”Fiecare țară a încercat, într-un fel sau altul, să vină cu un sprijin pentru mediul de afaceri și, în special, pentru sectoarele economice care sunt lovite din plin. La unele hoteluri deschise am ajuns la un grad de ocupare de sub unu la sută, iar în proporție de 95 la sută au fost închise. Am așteptat și am dat fel de fel de adrese pentru ca impactul să fie cât se poate de…să nu fie mortal.
Din păcate, canalele de comunicare cu Guvernul ori nu au existat, ori au fost foarte rar întâlniri și cu persoane, nu cu Federația Patronală, au promis, l-am văzut pe domnul prim-ministru spunând că nu scade salariile la bugetari, că avem nevoie să creștem consumul. Am întrebat oare de ce salariații din mediul privat nu au dreptul să consume la fel?
Nu aș vrea să comentez nici ce greșeală a făcut domnul prim-ministru la adresa noastră, spunând că Horeca contribuie doar cu 2 la sută… Vreau să-l întreb, clasa politică cu cât contribuie? Minus doi la sută. Nicăieri, în nicio țară europeană nu a fost tratat mediul de afaceri cum a fost în România.
Este trist să fim parteneri neglijați și chiar mai mult încât noi ne-am onorat toate obligațiile timp de 10, 15, 20 de ani, iar la greu nu mai răspund la telefon”, a declarat Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.
Îi înțeleg pe toți, români sau francezi, și înțeleg că turismul trebuie salvat și că mulți (foarte mulți, chiar) trăiesc din asta.
Problema, însă, mi se pare alta. Nu orice pensiune/hotel funcționează legal. Și nu orice pensiune/hotel își plătește impozitele către stat. Unele nici măcar nu emit o singură chitanță, pe parcursul întregului sezon estival. Banul se pune peste ban și, cel mai probabil, apare o nouă afacere, fix ca ciuperca după ploaie.
Și atunci, cine e de vină? Corupția sau coronavirusul?
Citește și: ”Adio hârtie” poate însemna și ”Adio hoție”
