Alarmant: Un gheţar cunoscut din Munții Apuseni se topeşte

Avertismentul vine din partea speologului Ovidiu Guja.

Peștera Ghețarul de la Vârtop, unul dintre cele mai importante ghețare subterane din România, este în pericol de topire. Speologii au observat transformarea și topirea gheții, potrivit ziare.com. Dacă în primăvară gheața era încă translucidă, la început de toamna întreaga suprafață a ghețarului a devenit mată și stratul superficial al gheții este moale pe cea mai mare parte a suprafeței ghețarului, a atenționat speologul Ovidiu Guja pe un grup al speologilor din România.

„După Ghețarul de la Casa de Piatră, îl pierdem curând și pe ăsta”, a mai scris speologul Ovidiu Guja

Intrarea în ghețar se face pe un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Intrarea este descendentă și duce în „Sala Ghețarului”, care are 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, după ce se trece printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în „Sala Domului”. Vizitatorii pot intra în „Sala Minunilor”, denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente, respectiv stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi. Din Sala Minunilor se urcă spre „Sala Mare”, care are o lungime de peste 100 metri.

Peștera este importantă mai ales datorită bogăției formațiunilor de depunere calcitică, foarte diferite ca tip și bine conservate

Deși este mică, Peștera Ghețarul de la Vârtop este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Ea se află lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieşeni, judeţul Alba. Aici, în anul 1974, a fost descoperită „Sala Paşilor” , în care au fost identificate urme pietrificate ale „Omului de Vârtop”.

În urma cercetărilor realizate de Iosif Viehmann, împreună cu antropologul Cantemir Rişcuţia, acesta a stabilit că este vorba de un om de Neanderthal. „Sala Paşilor” nu se află pe itinerariul turistic, fiind greu accesibilă, lucru care a făcut că existenţa ei să rămână necunoscută speologilor amatori. Atunci când a fost descoperită, deoarece era unicat, Iosif Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra şi studia în Muzeul Racoviţă al Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj.

Situație scandaloasă la un liceu din Arad, din cauza comportamentului profesorului de religie