Fiecare țară își dorește să obțină medalii la competițiile internaționale, fie că vorbim de campionate europene, mondiale sau olimpice. Iar pentru asta este nevoie de investiții, atât la partea de resursă umană, prin creșterea de sportivi de performanță, cât și la bazele sportive, care să aducă performanță.
Unele țări au propriile „pepiniere”, altele, importă. Astfel, FRA a anunțat o premieră în atletismul românesc, prin naturalizarea a trei atlete din Kenya, care au primit joi cetățenia română. Legitimate la clubul Steaua București Joan Chelimo (31 an), Stella Ruto (26 ani) și Delvine Meringor (29 ani) au depus jurământul la Autoritatea Națională pentru Cetățenie în prezența președintelui Federației Române de Atletism, Florin Florea, a reprezentanților clubului Steaua București și a antrenorului Carol Șanta. Cele trei sportive pot reprezenta de acum România în toate competițiile internaționale. Joan și Delvine au realizat deja baremul pentru Jocurile Olimpice în proba de maraton, iar Stella va încerca să se califice în proba de 5.000 de metri sau în cea de 3.000 metri obstacole.
„Este un moment foarte important pentru atletism românesc. Arătăm tuturor că suntem o națiune deschisă, cu o gândire europeană și prin sosirea celor trei atlete întărim echipa României. Îmi doresc ca în 4-6 ani România să evolueze în Superliga Europei”, a declarat Florin Florea, președinte FR Atletism, pentru site-ul oficial.
„Sunt foarte fericită că am obținut cetățenia română. Vreau să cuceresc cât mai multe medalii, medalii la Jocurile Olimpice și Campionatele Mondiale și să fac România mândră”, a precizat Joan Chelimo, atleta de 31 de ani.
Aceste naturalizări vin în condițiile în care sunt mulți copii și tineri talentați, dar care se antrenează în condiții precare, pentru că autoritățile locale sau centrale pur și simplu ignoră o implicare mai mare în dezvoltarea bazelor sportive. Mulți se antrenează pe stadioane sau în săli improprii, prin pădurici sau chiar alergând pe asfalt.
Hocheiul are cei mai mulți „naturalizați”
Hocheiul are cei nai mulți sportivi importați, 11, aceștia venind din SUA, Rusia, Cehia, Slovacia, Ucraina și Ungaria. Pe locul doi se află luptele, cu 7 sportivi, toți din spațiul ex-sovietic. Alte ramuri cu „apetit” pentru sportivi străini sunt futsal, volei, baschet sau rugby.
„În situația actuală, mai ales pentru compartimentul de treisferturi avem nevoie de infuzia asta de jucători străini. Și n-o facem doar noi. O face Franța, o face Anglia, o face chiar Noua Zeelandă, de ce să nu o facem și noi? Nu putem face față altfel la nivelul pe care și-l dorește echipa națională. Și știu ce înseamnă nivel internațional, indiferent că joci cu Rusia, cu Tonga sau cu o altă echipă. E cu totul altceva“, declarat Valentin Calafeteanu, antrenor la U20 de rugby, în urmă cu doi ani, potrivit NewsWeek România.
Citește și: Petiție contra Jocurilor Olimpice de la Tokyo
