Luând o scurtă pauză de la articolele politice sau/și cu virusuri, am ajuns la eternul Bacalbașa și la eterna pagină de Facebook. Pe lângă medic anestezist, scriitor, și om politic, Bacalbașa a decis să scrie filozofie în (aproape) versuri. Le asociază cu politica revoluționară rusă, cu fabule și pilde, adăugând, la final, puțină chimie. Exact amestecul de care nu are nimeni nevoie.
O fi sau nu un nou mod de a capta atenția, de a se admira ca Narcis în oglindă, sau, poate, e o întrebare pertinentă. Se întreabă dacă există coronavirusul, ajunge la concluzia că există, adaugă niște amănunte încâlcite cu câini și ceva fosfor și câțiva indivizi îl aplaudă și îl felicită.
”Există Covid 19?
Sigur că există. Ai fi idiot să crezi că nu.
Dar ai fi idiot și dacă iei textul în afara contextului.
Tovarășul Iosif Visarionovici Stalin a remarcat că „importantă nu e problema, ci modul cum se pune”.
Covidul este precum câinele din Baskenville a lui Arthur Conan Doyle.
Câinele există dar niște șmecheri au dat cu fosfor pe el.
Care este raportul dintre câine și fosfor?
Care este raportul dintre genul proxim și diferența specifică”?
Cam asta a cântat la vioară Nicolae pe Facebook.
I-aș spune poetului neînțeles că adâncile cugetări și meditații nu prea ajută. Nu mai ești considerat nici modern și nici grandios dacă scrii versuri seci în care faci un ghiveci care place doar pensionarilor senili.
Nu prea interesează pe nimeni câte cărți a citit Nicolae Dobrovici Bacalbașa. Știm că a citit și știm că-i merge mintea și fără filozofia de Facebook.
Nu-i contrazicem teoriile cu câini și fosfor. Doar ni se par inutile.
Citește și: Spania interzice fumatul. Decizie radicală sau protecție?