Kazahstanul va schimba numele capitalei din Nur-Sultan înapoi în Astana, informează The Guardian.
Președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a fost de acord să restabilească fostul nume al sediului administrativ și economic al țării.
Nur-Sultan: numele decis de actualul președinte
Una dintre primele măsuri luate de Tokayev la preluarea mandatului în 2019, după ce președintele Nursultan Nazarbaev a demisionat, a fost să ceară redenumirea capitalei Kazahstanului: din Astana în Nur-Sultan. Acțiunea a reprezentat o formă de respect pentru predecesorul său, care a fost șef de stat pentru aproape trei decenii.
După doar trei ani, Tokayev a aprobat inițiativa unui grup de parlamentari confom căreia capitala își primește vechiul nume înapoi. Informația a fost confirmată de Ruslan Zheliban, purtător de cuvânt al actualului președinte.
Astana este capitala Kazahstanului din 1997
După obținerea independenței în 1991, Almaty a continuat să fie capitala Kazahstanului, acesta fiind și în prezent cel mai mare oraș din țară, cu o populație de aproape 2 milioane de locuitori, conform datelor din 2021.
Abia în 1997, Nursultan Nazarbaev, în calitate de președinte, a mutat capitala de la Almaty la Astana.
Decizia a fost pusă în discuție pe scară largă din cauza izolării relative a orașului în stepele nordice și a iernilor notorii și friguroase, în care temperaturile scad până la -51 de grade Celsius.
Nursultan Nazarbaev a fost cel care a transformat Astana (oraș numit în trecut Akmola, Akmolinsk, Tselinograd) într-un loc spectaculos cu o arhitectură ostentativă.
Influența uriașă a fostului președinte
După ce a demisionat, Nazarbaev și-a păstrat o influență enormă ca șef al partidului de guvernământ și al consiliului de securitate al regiunii. Tokayev l-a îndepărtat însă din aceste funcții ca urmare a tulburărilor din ianuarie.
În iunie, kazahii au votat cu o majoritate covârșitoare în favoarea unor schimbări constituționale în cadrul unui referendum. Astfel, au luat sfârșit cele trei decenii de control al lui Nazarbaev asupra celei mai bogate țări din Asia Centrală.
Vărsarea de sânge din ianuarie, care a luat naștere în urma unor proteste pașnice legate de creșterea prețurilor la carburanți, s-a soldat cu peste 230 de morți și a determinat autoritățile să apeleze la trupele unui bloc de securitate condus de Rusia.
