Comisia Europeană a afirmat, în repetate rânduri, că e pregătită să primească România în spațiul Schengen.
În 2020 chiar comisarul pentru afaceri interne al Uniunii Europene, Ylva Johansson, declara că speră ca România, Bulgaria și Croația să adere la spațiul Schengen, considerând acest fapt ca fiind o modalitate foarte bună de a consolida și actualiza zona Schengen.
În ciuda numeroaselor discuții purtate până acum, eurodeputații români s-au văzut nevoiți, din nou, să ridice problema aderării României la spaţiul Schengen, cu prilejul dezbaterii stârnite de discursul Ursulei von der Leyen de miercuri, din plenul Parlamentului European, privind starea Uniunii.
Toate criteriile au fost îndeplinite, se arată în raport
Subiectul a fost abordat de către eurodeputata PSD, Rovana Plumb și eurodeputații PNL, Siegfried Mureşan și Rareș Bogdan, cu toții cerând transformarea promisiunilor în realitate din moment ce România îndeplinește toate criteriile de aderare la Schengen și pune în aplicare în mod adecvat normele stabilite de acesta.
Eurodeputații români au afirmat că poziția lor este una cât se poate de clară și că nu vor înceta să facă presiuni asupra Consilului în acest sens, având în vedere că aderarea la Schengen ar însemna un nivel mai ridicat de securitate pentru toate părțile implicate. Ba mai mult, aceștia au ținut să sublinieze inclusiv că nu este vorba despre vreun favor care s-ar face României, ci de un drept.
România n-a primit un răspuns clar din partea Ursulei von der Leyen
La dezbaterea de miercuri, eurodeputații români nu au primit răspunsul pe care și l-ar fi dorit, însă raportul reamintește importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare.
Raportul mai prezintă totodată prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen, și anume: gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, sistemul de informații Schengen, politicile privind vizele și protecția datelor.
