Anorexia este o tulburare alimentară devastatoare și, în foarte multe cazuri, duce la deces.
Potrivit unui nou studiu, tulburarea își exercită efectele asupra sănătății, dar și asupra creierului, consecințele fiind vizibile.
Pe baza unui total de 1.648 de scanări ale creierului feminin (685 cu anorexie nervoasă) colectate din 22 de locații diferite, cercetătorii au descoperit scăderi ale grosimii corticale, volumelor subcorticale și suprafeței corticale la persoanele cu anorexie. Practic, afecțiunea micșorează volumul creierului.
Nu se cunosc mecanismele, dar anorexia duce la micșorarea creierului persoanei suferinde
Cel mai mare studiu efectuat până în prezent a analizat relația dintre tulburarea de alimentație și materia cenușie. De asemenea, studiul arată cât de importantă este tratarea afecțiunii cât mai devreme posibil.
”Pentru acest studiu am lucrat intens de-a lungul mai multor ani cu echipe de cercetare din întreaga lume. Capabilitatea de a combina mii de scanări ale creierului de la persoane cu anorexie ne-a permis să studiem modificările creierului care ar putea caracteriza această tulburare într-un mult mai mare detaliu”, spune psihologul Esther Walton, de la Universitatea din Bath, din Marea Britanie pentru Science Alert.
Rezultatele studiului: modificările dimensiunii și formei creierului în cazul unei persoane anorexice sunt de 2-4 ori mai mari decât cele cauzate de alte afecțiuni psihologice, cum ar fi depresia, ADHD și OCD
Studiul nu a căutat și ce anume cauzează aceste modificări. Totuși, echipa sugerează că scăderea indicelui de masă corporală (IMC) și a cantității de nutrienți disponibile are o probabilă legătură.
Cu toate acestea, există și semne de speranță în această cercetare. Scanările creierului au arătat că tratamentele pentru anorexie, care implică de obicei terapia cognitiv-comportamentală, pot inversa unele dintre aceste modificări.
”Am descoperit că reducerile mari ale structurii creierului, pe care le-am observat la pacienți, au fost mai puțin vizibile la pacienții aflați deja în curs de recuperare. Acesta este un semn bun, deoarece indică faptul că aceste schimbări ar putea să nu fie permanente. Cu tratamentul potrivit, creierul ar putea să se redreseze”, a declarat cercetătoarea.
Cercetarea a fost publicată în Biological Psychiatry.
