Se estimează că există aproximativ trei milioane de epave pe fundul apelor din întreaga lume, multe dintre ele făcute din lemn.
Interesant este că aceste insule de lemn scufundate se dovedesc un teren de reproducere pentru viața din adâncul apelor, în special pentru microbi.
Oamenii de știință spun că aceste structuri create de om au un impact important asupra ecosistemelor delicate de pe fundul oceanelor, într-o măsură care nu a fost cu adevărat apreciată până acum, scrie Science Alert.
Microbii de adâncime care trăiesc pe milioanele de epave scufundate sunt poziționați în partea de jos a lanțului trofic subacvatic. Prin urmare, modificările aduse acestora ar putea avea un efect secundar asupra altor vieți marine și, în cele din urmă, asupra a tot ceea ce trăiește pe uscat
”E important să înțelegem și să fim conștienți de comunitățile microbiene deoarece ele oferă dovezi timpurii și clare despre modul în care activitățile umane schimbă viața în ocean”, spune ecologistul microbian molecular Leila Hamdan, de la Universitatea din Southern Mississippi.
Hamdan și colegii ei au ales pentru studiul lor două epave din secolul al XIX-lea din Golful Mexic. Au plasat blocuri de pin și stejar în jurul locurilor, începând din imediata apropiere a epavelor și până la până la 200 de metri distanță și au lăsat lemnul acolo timp de patru luni.
Blocurile de lemn au fost apoi recuperate și viața din adâncul apelor (cum ar fi bacterii, arhee și ciuperci) a fost măsurată. Diversitatea microbiană a variat în funcție de apropierea de epavă, ajungând la aproximativ 125 de metri distanță. Au existat diferențe și în funcție de tipul de lemn folosit, stejarul fiind mai favorabil biodiversității microbiene decât pinul.
Habitatele naturale dure (copacii căzuți în râuri și oceane) sunt deja bine cunoscute pentru influența lor asupra biodiversității apei în care se află. Ceea ce arată acest studiu este că epavele abandonate de oameni afectează și viața din adâncul apelor
”Aceste biofilme sunt, în cele din urmă, cele care le permit habitatelor dure să se transforme în insule de biodiversitate”, spune Hamdan.
Prezența epavelor în cele două locuri a dus la o creștere a bogăției microbiene în apa înconjurătoare și a modificat compoziția și modelele de dispersie ale biofilmelor care conțin microbi, au descoperit cercetătorii.
Factorii suplimentari care influențează viața microbiană au fost adâncimea apei și apropierea de alte surse de nutrienți. Un exemplu este cum ar fi delta râului Mississippi
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga fenomenul într-o gamă mai largă de locuri, aceste descoperiri inițiale sunt suficiente pentru a arăta că epavele sunt un aspect important pentru biodiversitatea subacvatică.
Echipa din spatele acestui studiu sugerează că și alte structuri create de om, cum ar fi platformele petroliere, ar putea avea un impact similar asupra microbiomilor de adâncime.
Milioanele de epave din mări și oceane modifică biologia și chimia peisajelor naturale submarine
”Deși suntem conștienți că impactul uman asupra fundului mării este în creștere din cauza multiplelor utilizări economice, știința nu ține pasul cu modul în care acest lucru modelează biologia și chimia peisajelor naturale submarine. Sperăm că această lucrare va începe un dialog care să conducă la cercetarea modului în care habitatele construite schimbă deja adâncurile mării”, a concluzionat Hamdan.
Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Marine Science.
