Cu „surle și trâmbițe”, în cel mai nepotrivit moment pentru România, George Simion a anunțat că a demarat strângerea de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis, pentru care ar fi votat deja 200.000 de români, printre care 48 de parlamentari, inclusiv din rândul liberalilor. Însă ce pare că Simion nu ia în calcul este faptul că numărul de semnături strânse nu îl ajută să demareze procedura de suspendare.
Chiar dacă i s-a atras atenția în mai multe rânduri că procedura pentru suspendarea președintelui nu este cea mai potrivită în contextul actual, AUR se aruncă cu capul înainte și vizează, căci o vorbă din bătrâni spune că „vrutul este la liber”. Procedura la care s-a „înhămat” AUR este doar una de „fațadă”, să se facă și ei că lucrează, căci este mult până departe. De altfel, în 2019, Iohannis a fost ales cu 66,09% dintre voturi, când 9.086.466 de români din țară, și alți aproape un milion din diaspora, și-au exprimat opțiunea de vot în turul 2 al alegerilor prezidențiale, cu o prezență la urne de sub 50%.
Articolul 95 din Constituția României prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, mai mult, că acesta are dreptul să dea explicații, în fața parlamentarilor, privind faptele care i se impută.
Președintele poate fi suspendat în urma unei propuneri făcută de o treime dintre parlamentari, cu votul majorității acestora. Dacă aceasta va trece, în 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. Referendumul este validat dacă prezența la urne este de cel puțin 30% din numărul total al alegătorilor înscriși pe liste.
Potrivit Autorității Electorale Permanente, la 31 octombrie 2021, numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul Electoral a fost de 18.907.772.
Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise, adică 5.672.332 de români care să iasă la vot, iar rezultatului referendumului este validat dacă opținunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriți pe listele electorale permanente, adică 4.726.943 de voturi valide.
Însă din istoricul referendumurilor din România, unul singur a fost validat, cel cu privire la modificarea Legii Fundamentale, în 2003. De altfel, Iohannis nu ar fi primul șef de stat care ar fi supus unui astfel de demers, reamintim că Traian Băsescu a „scăpat” cu bine, prin două referendumuri de demiterem în 2007 și 2012.
Citește și: Laboratorul de cyborgi al „domnului” Simion