DIICOT a clasat parțial dosarul 10 august în motivare arătându-se că „nu a fost tentativă de lovitură de stat”, iar foștii șefi ai Jandarmeriei au fost scoși de sub urmărire. Decizia procurorilor a stârnit furia activiștilor civici care au luat imediat atitudine și au transmis că vor face toate demersurile legale pentru a contesta ordonanța de clasare, ca netemeinică.
În acest sens, mai multe grupuri civice au semnat o declarație de protest prin care își exprimă indignarea față de decizia de clasare nominală a comandanților Jandarmeriei, maior Cazan Laurenţiu Valentin, comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan, colonel Cucoş Gheorghe Sebastian şi colonel Sindile Ionuţ-Cătălin pentru suspiciunile de infracțiuni de abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
„Precizăm că nu vom rămâne doar la stadiul de indignare ci suntem determinați să facem toate demersurile legale pentru a contesta această ordonanță de clasare pe care o considerăm netemeinică la procurorul ierarhic superior. Dacă va fi cazul vom merge către judecătorul de cameră preliminară de la ICCJ”, se arată în comunicatul semnat de 27 de grupuri civice.
Protestatarii consideră că această decizie târzie şi nejustificată (clasarea parțială a dosarului 10 august a fost anunțată miercuri, 15 iulie – n.r.), exonerează comandanții forţelor de ordine de răspunderea asupra unor fapte documentate în plângerile a peste 700 de reclamanți, fapte care nu aveau cum să se producă fără aportul direct al celor enumerați mai sus, alături de Carmen Dan, ministrul de interne în exerciţiu la acea vreme, Prefectura Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti și alte instituţii şi lideri politici.
Semnatarii documentului acuză folosirea nejustificată, pe scară largă, într-un interval orar de aproape 8 ore, de grenade lacrimogene şi tunuri, acoperirea numerelor de identificare ale jandarmilor (Batalionul 3 din București aveau numerele de pe căşti acoperite iar Brigada Mobilă Ploiești nu aveau numere de identificare – n.r.), rolul colonelului Cătălin Răzvan Paraschiv, interzicerea opririi metroului în stația Piaţa Victoriei, deplasarea de forțe ale Jandarmeriei dintr-o parte a pieței în alta, soldată cu agresarea a sute de protestatari, printre care familii cu copii, persoane în vârstă și jurnaliști.
Activiștii insistă asupra ideii că există o singură soluție pentru funcționalitatea la parametrii optimi de performanță și moralitate a sistemului de justiţie din România: restabilirea capacităţii garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres, aşa cum stipula Raportul MCV din noiembrie 2018. Nu în ultimul rând, aceștia au lăsat să se înțeleagă că acțiuni precum cea din 10 august 2018 se vor repeta, în cazul în care justiția nu le va oferi explicațiile pe care aceștia le așteaptă.
„Dincolo de relaţiile de prietenie dintre factori cheie din dosar şi conducerea DIICOT, în cazul #10august în particular şi indiferent de schimbarea decidenţilor politici sau din magistratură în general, eficienţa şi integritatea actului de justiţie depind de existenţa unor mecanisme de control şi a unor instituţii transparente. Cunoaştem deci soluţia care ar face imposibilă tergiversarea sau instrumentarea defectuoasă a unor dosare cheie (Revoluţia, Mineriada, Colectiv, Ţăndărei, 10 august) şi reafirmăm că doar implicarea şi presiunea constantă din partea magistraţilor şi societăţii civile, fără a minimiza factorul politic, pot duce la implementarea sa”, se mai arată în declarația protest a grupurilor civice.
Citește și: Dosarul „10 august”, clasat! S-a rezolvat, nu se poate!
