Hashtag News și-a propus ca până la alegerile parlamentare din 6 decembrie să vă prezinte candidații, așa cum sunt ei, cu bune și cu mai puțin bune, pentru ca atunci fiecare să poată lua decizia corectă.
Profesorul Alexandru Rafila este cunoscut publicului larg ca specialistul ce intervine în mass-media oridecâteori era necesar să își exprime opinia cu privire la evoluția pandemiei cu noul coronavirus în România. Director al Societății Române de Microbiologie, reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății, Rafila a fost în perioada 2012-2013 secretar de stat în Ministerul Sănătății. În luna octombrie a acestui an, Rafila a făcut încă un pas în față, de data aceasta atenția sa îndreptându-se spre Parlament, mai exact spre Camera Deputaților.
Moment nepotrivit pentru intrarea în politică
De la anunțul făcut de liderul social democraților, cu privire la intrarea lui Rafila în partid, dar mai ales la cel în care își făcea publică decizia de a candida pentru un mandat de parlamentar, multe voci au fost de părere că momentul ales de Rafila a fost unul nepotrivit. Asta în contextul în care România, în plină pandemie, are nevoie de specialiști neimplicați politic.
Nu cunosc abilităţile politice ale domnului Rafila. Cred că locul domnului Rafila nu este în PSD. Mi se pare că a luat o decizie greşită şi într-un moment în care, să fim cinstiţi, e nevoie de fiecare specialist în această bătălie. Dar, în fond, este decizia fiecărui om, ea va fi judecată de oameni.
Ludovic Orban, PNL
„Mulțumesc pentru încredere. A fost un pas dificil pentru mine, dar am considerat că am experiență să pot să ajut această țară, nu neapărat Partidul Social Democrat. Trebuie să avem o legislație în domeniul sănătății care să facă posibil un deziderat: accesul universal la servicii de sănătate. Intoleranța, polarizarea fac imposibilă colaborarea. Trebuie să fim concentrați pe proiecte”, a declarat Rafila, în conferința de presă în care a fost anunțat ca primul candidat pe listele PSD București.
Cum a fost plătit Rafila de marile companii de medicamente. Filiera fundației lui Streinu-Cercel
News Week, oct 2020
B1, oct 2020
Digi 24, oct 2020
Ziarul Financiar, 2020
De ce a ales microbiologia
Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București în 1987, Rafila a obținut titlul de doctor în medicină în 2004. Într-un interviu acordat revistei Galenus, Alexandru Rafila a povestit cum a ales specialitatea de microbiologie. „Cunoșteam multe persoane care lucrau în acea vreme la Institutul Cantacuzino – era un centru de referință în microbiologia românească și în cea europeană. Discutăm de bolile transmisibile care pot afecta starea de sănătate a multor grupuri sau a întregii populații. În acest sens, completarea specializării mele inițiale de microbiologie cu cea de-a doua, de sănătate publică și management sanitar a fost o foarte bună oportunitate, care mi-a permis să am o viziune mai amplă și să pot participa la realizarea unor proiecte și programe în domeniul sănătății publice ce vizează bolile infecțioase.”
Domeniul m-a atras și pentru că simțeam că nu e unul care se adresează numai persoanelor bolnave, ci întregii comunități
Alexandru Rafila
Lipsurile, dar și oportunitățile unei cariere internaționale
În același interviu, Rafila a precizat că și în anii săi de debut în medicină au existat lipsuri, dar și oportunitatea pe care acesta a avut-o pentru a colabora cu specialiști străini.
„Am început ca medic rezident și asistent universitar la Catedra de Microbiologie. Ulterior, a existat oportunitatea dobândirii de noi cunoștințe avansate la Institutul Cantacuzino care era în rețeaua internațională a Institutelor Pasteur, ceea ce a oferit posibilitatea pregătirii profesionale la un bun nivel. Interacțiunea cu specialiștii străini din această rețea și cu colegii cu foarte mare experiență de la Institutul Cantacuzino cred că au fost esențiale în definirea parcursului meu profesional. În mod cert, însă, înțelegerea lucrurilor legate de sănătatea publică, de supravegherea și controlul bolilor transmisibile a fost dobândită mai ales în timpul anilor în care am lucrat în administrație: la Ministerul Sănătății, începând din anul 2001 până la sfârșitul anului 2004, am condus Direcția Generală de Sănătate Publică, iar apoi și Inspecția Sanitară de Stat; am fost ulterior director al Institutului de Sănătate Publică din București”.
Citește și: Profil de candidat – Eugen Orlando Teodorovici, pentru Senat, din partea PSD
Unde este vina că sunt fiul tatălui meu
După ce a făcut anunțul că s-a alăturat PSD, dar și că va candida din partea acestora, Rafila a avut parte de ceea ce poate fi numit cu ușurință „răscolirea prin trecut”. La acel moment au fost făcute publice legăturile dintre tatăl său și Securitatea comunistă. Presa a relatat recent că seniorul a fost responsabil de masacrul armat de pe Valea Crișului Alb, la sfârșitul anilor ’40. Candidatul social-democrat a susținut, însă, că tatăl său nu a fost implicat în masacrul țăranilor și că a fost dat afară din Securitate și din PCR, în iunie 1949, tocmai „pentru că nu era corespunzător sarcinilor”.
„Mă afectează, sigur, și emoțional, dar nu văd unde este vina mea pentru că sunt fiul tatălui meu. Mi se pare absolut de nepermis modul în care este prezentat acest lucru. Ajungem într-o situație paradoxală, eu am mai spus lucru ăsta. Oricine are o intenție bună și încearcă să ajute la clarificarea unor probleme, la îmbunătățirea imaginii Parlamentului, la schimbarea mentalității că oamenii merg în Parlament în interesul personal, nu în interesul public, oricine face acest lucru este automat atacat sau se încearcă excluderea lui. Eu n-am de ce să renunț la ceea ce am început, nu cred că a avea o opțiune social-democrată este un lucru rușinos”, a declarat Rafila, în luna octombrie, după ce și-a anunțat candidatura.
Avere colosală
Din declarațiile sale de avere reiese faptul că ar avea nouă conturi bancare în valoare de 350.000 euro, acțiuni la Transgaz , dar și la o bancă. Valoarea acțiunilor se ridică la 440.000 lei. În afară de acestea, conform declarației din 7 august 2019, ar mai avea trei apartamente și cinci terenuri la Otopeni, Crevedia, Râșnov și Corbeanca. În afară de cele trei apartamente Rafila mai deține o casă de locuit la Râșnov. Cu toate încasările de la instituțiile medicale la care activează, plus încasările din dividente, Alexandru Rafila ar fi strâns anul trecut 350.778 lei, adică 29.231 lei lunar, asta însemnând aproximativ 6.300 euro pe lună, potrivit Ziarului Financiar.
Această avere ne trimite cu gândul că Rafila vrea să se ocupe de ceea ce declara în luna octombrie, nu de o posibilă mărire a averii.
Citește și: Profil de candidat – Adrian Streinu-Cercel, pentru Senat din partea PSD
