După ce, în cursul zilei de ieri, CCR a respins, ca neconstituțională, împozitarea pensiilor speciale, dând naștere unui lung șir de acuze din partea taberelor care acuză politizarea și a favorizării intereselor personale ale magistraților Curții Constituționale, astăzi avem parte de o nouă dezbatere controversată pentru România: identitatea de gen.
Identitatea de gen, pe masa de lucru a CCR
Astfel, în cursul zilei de astăzi, CCR ar putea pronunța decizia cu privire la sesizarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen.
Citește și: Zvastica desenată pe muralul asociației Accept. Oamenii lui George Simion, bănuiți
Ce spunea președintele Klaus Iohannis
„Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se impune un stereotip/clişeu în ceea ce priveşte rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul şi acelaşi, să se încadreze într-un tipar şi să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancţiunea fiind interzicerea activităţii de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educaţional. În cazul de faţă, învederăm că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic contravine libertăţii individuale de conştiinţă întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor”, a declarat Klaus Iohannis.
De asemenea, Klaus Iohannis este de prere că îngrădirea libertății de gândire și de exprimare este un concept profund neconstituțional.
„Întregul sistem educaţional trebuie să fie deschis pentru idei, opinii şi valori, statul trebuind să se abţină de la adoptarea unor soluţii legislative care pot fi interpretate ca lipsite de respect faţă de convingerile persoanelor, respectiv părinţilor sau tutorilor legali. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. De aceea, în organizarea activităţilor de învăţământ, statul trebuie să vegheze la respectarea acestor libertăţi, consacrând posibilitatea elevilor/studenţilor majori de a participa la studierea anumitor discipline, teorii sau opinii, ori de a înţelege sau gândi un anumit concept, respectiv rezultat, potrivit propriei lor convingeri”, le-a transmis Iohannis celor de la CCR.
Citește și: USR PLUS pune presiune pe CCR: se cere soluționarea conflictului legat de impozitarea pensiilor speciale
