Deși eram tentați să credem că odată trecută în „neființă” politică, Viorica Dăncilă avea să intre într-un soi de silentio stampa, se pare că obiceiurile vechi nu mor. Deși aceasta se prezintă în acest moment ca fiind șomeră de orice job la Stat, singura ei alinare fiind șefia femeilor PSD-iste și atotmotostivuitoare, aceasta continuă să dea declarații caragialești. Noi nu putem decât să ne bucurăm! Nu de alta, dar ce-ar fi România asta fără niște declarații spumoase din partea fostului nostru brav prim-ministru?
Și pentru că „orice om” îi este dor de publicitate și presă, iată ce a răspuns Vasilica Dăncilă de curând, întrebată de un jurnalist de ce s-ar fi creat imaginea de proastă în jurul acesteia:
”S-a lucrat foarte mult la acest lucru. S-a speculat. E adevărat că am făcut greșeli de exprimare. Dar uitați-vă la președinte, la alți oameni politici. Cred că fac șapte-opt greșeli de exprimare.”
Aici, pe cuvânt de om dus pe la școală dac-o condamnăm! Ceea ce zice doamna ex-prim-ministru e foarte-foarte adevărat. Într-adevăr, dumneaei nu e nici pe departe singura care beștelește limba română, însă problema e că pe doamna Viorica nici ambalajul n-o ajută să își creeze imaginea de „ok, mai greșește, n-o fi trecut ea prea des pe la școală, dar are șmecheria de cartier, istețimea nativă”, cum putem observa, spre exemplu, în cazul actualului președinte PSD, Marcel Ciolacu, care și acesta le mai bușește, dar se vede că-l duce capul de-o șeptică.
”Toate aceste teme legate de broșe, de ceas, de alte lucruri distrăgea atenția de la alte lucruri legate de candidat” – a declarat Dăncilă.
Păi, da, doamnă, broșa o fi fost vrăjită, te pomenești! Asta se întâmplă când îți pui toate speranțele într-o inimă de tinichea – aceasta ruginește și după aia începe lumea să mai fie atentă și la gramatică, nu numai la strălucirea gablonțului prezidențial.
„Chiar după ce mi-am dat demisia, mă așteptam ca mai mulți colegi să telefoneze. Discuții ca între colegi, dar aceste lucruri au fost și în trecut și vor fi și de acum încolo. Când se observă că ai pierdut, rămân foarte puțini alături de mine. Dar acest lucru nu mi s-a întâmplat numai mie. Sunt un om puternic și mă așteptam. Am văzut pe măsură ce se apropiau rezultatele (alegerilor prezidențiale – n.r.)”,a concis aceasta.
Ei, bun venit în PSD, doamnă!
Și-așa, de final, pentru că tot ați spus dumneavoastră că lumea v-a judecat… după funcție, și nu după omul care sunteți. Mie, „personal”, mereu mi-ați dat impresia că dacă am fi fost vecine, dumneavoastră ați fi fost tăntița aia de pe scară de la care aflu tot ce se întâmplă (când vine poștărița, când se oprește apa caldă) și sunt absolut convinsă că faceți niște cornulețe cu rahat absolut senzaționale. Fericită? Am văzut omul din dumneavoastră, nu funcția!
