Postul Paștelui Ortodox din 2024 începe luni, 18 martie. Primele șase sâmbete din Postul Marilor, denumite și Sâmbetele Moșilor sunt dedicate parastaselor, potrivit ziare.com.
Paștele va fi sărbătorit de creștin-ortodocși pe data de 5 mai în acest an.
Cele 48 de zile de post includ doar două sărbători cu dezlegare la pește, una într-o zi de luni și una într-o duminică. Prima zi de dezlegare la pește din Postul Paștelui este Buna Vestire, sărbătorită pe data de 25 martie. Cea de-a doua este Duminica Intrării Domnului în Ierusalim, sărbătoarea Floriilor, în data de 28 aprilie. Zilele libere de Paște din acest an (Vinerea Mare – 3 mai și a doua zi de Paște – 6 mai) vor putea fi legate în acest an și de Ziua Muncii, 1 mai. Guvernul a publicat încă de la finalul lui 2023 o hotărâre prin care bugetarii pot face o punte, având și ziua de 2 mai liberă.
Timp de 40 de zile, cât va dura Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce
Trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Astfel, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. Potrivit orândurilor bisericești, este interzis fumatul şi alcoolul. În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.
După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.
Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată. Încurajarea faptelor bune și ajutorarea aproapelui transformă postul într-o practică colectivă, care poate avea efecte asupra celor din jur, precum afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „în vindecarea bolnavilor, contează foarte mult și credința comunității, a obștii, a celor din jur”.
