Avem de-a face cu pandemii an de an, și abia în 2020 am realizat ceea ce trebuie realizat de ani buni. Că, de fapt, totul este doar nota de plată. Ai greșit, plătești. Ai consumat, vei plăti. Ai distrus, vei fi tras la răspundere. Interesant e că plătim cu toții și nota aia de plată se împarte la câte miliarde suntem. Plătim cu frică, cu boală, cu disperare, cu izolare și, da, uneori plătim chiar și cu viața.
Nu e un articol despre coronavirus. E un articol despre viteza cu care am distrus și despre regretul pe care ar trebui să-l avem. Unii sunt mai vinovați ca alții. Unii nu se consideră deloc vinovați. Și unii nici nu știu ce înseamnă cu exactitate sentimentul de vinovăție. Nu vorbim despre psihopați. Nu vorbim despre lipsa clinică de empatie. Vorbim despre ignoranță în forma ei pură. Despre cei ce fac rău cu bună știință, dar refuză procesul, sub verdictul de nevinovăție.
Apar boli noi și dăm vina pe natură. Că e un liliac, că soarele arde prea tare, că urșii sunt prea în stradă.
”Am văzut multe boli apărând de-a lungul anilor, precum Zika, SIDA, SARS şi Ebola – şi toate proveneau de la populaţii de animale supuse unor condiţii de presiuni de mediu severe”, au spus Elizabeth Maruma Mrema, şefa convenţiei ONU pentru diversitate biologică, Maria Neira, directorul pentru mediu şi sănătate al OMS şi Marco Lambertini, şeful WWF International, într-un articol publicat de The Guardian.
Și mai mult de atât: ”aceste epidemii sunt manifestări ale relaţiei noastre periculos de dezechilibrate cu natura. Toate acestea ilustrează că propriul nostru comportament distructiv faţă de natură ne pune în pericol propria sănătate – o realitate drastică pe care o ignorăm la modul colectiv de decenii.
În mod îngrijorător, în vreme ce Covid-19 ne-a dat încă un motiv pentru a proteja şi prezerva natura, am văzut că s-a petrecut exact contrariul.
Din locuri precum bazinul Mekong, Amazon şi Madagascar apar rapoarte alarmante privind amplificarea braconajului, tăierilor ilegale de copaci şi incendiilor forestiere, în timp ce multe ţări aplică proiecte pripite care sunt un regres pentru mediu şi reduceri de fonduri pentru conservare. Toate acestea survin într-un moment în care avem cea mai mare nevoie de (măsurile de protejare a mediului).
Trebuie să ne asumăm o redresare justă, sănătoasă şi verde şi să declanşăm o transformare mai amplă în direcţia unui model care preţuieşte natura ca fundament al unei societăţi sănătoase. A nu proceda aşa, încercând în schimb să economisim bani prin neglijarea protecţiei mediului, sistemelor de sănătate şi reţelelor de siguranţă socială s-a dovedit deja a fi o falsă economie de fonduri. Factura va fi plătită de multe ori, iar şi iar”.
În ritmul în care mergem, ne pot aștepta noi pandemii. Noi pericole, noi focare, decese noi și degeaba. Și, tot în ritmul în care mergem și în care gândim, vom da vina pe natură. Tot pe natură.
Citește și: Preotul Ionuț Mavrichi: ”Homosexualitatea nu este o stare de normalitate, ci o boală spirituală”
