Doi foști miniștri ai Justiției, Ana Birchall, respectiv Tudorel Toader, fac, cum altfel, pe justițiarii. Acum, după ce s-a aflat și de amenda primită de România din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene și de cuantmulul ei (3.000.000 de euro), pentru întârzierea și aplicarea incompletă a regulilor blocului comunitar contra spălării banilor, cei doi foști miniștri, altfel colegi de partid, au opinii diferite referitoare la cine e mai vinovat și cine ar trebui tras la răspundere pentru că a aplicat cu o întârziere de doi ani o Directivă europeană.
La vremea cu pricina, adică în perioada când trebuia implementată Directiva, ministru al Justiției era Tudorel Toader. Tot el a ieșit și primul la atac și susține că el și-a făcut treaba și a cerut în repetate rânduri adoptarea proiectului prin ordonanță de urgență, dar a fost „blocat” în Guvern. Și ca să fie clar pentru toată lumea că el este nevinovat, s-a grăbit să pună pe Faceook pledoaria sa de inocență și bună credință.
„Nevoia de adevăr, nevoia de documentare !
……..pentru cei ce scriu ori vorbesc despre Directiva privind spălarea banilor și faptul de a nu fi fost transpusă în legislația internă.
1. De la Ministerul Justiției poate fi solicitat proiectul de lege pentru transpunerea Directivei privind spălarea banilor, a se vedea unde și de ce a fost blocat.
2. Din transcriptul ședințelor de Guvern poate fi văzut de câte ori am solicitat ca proiectul de lege, care tot stătea blocat, să fie adoptat prin OUG, pentru transpunerea aceleași Directive, cu motivarea faptului că există jurisprudență CCR, potrivit căreia se justifică urgența adoptării unei OUG în vederea transpunerii unei Directive, pentru evitarea intrării în procedura de infringement”, propunere care nu a fost acceptată !”, a scris Toader, pe Facebook.
Finuț, așa cum ni-l amintim din perioada în care glăsuia de voie, de nevoie în fața camerelor, Tudorel Toader n-a dat inițial niciun nume, dar după ce-a trezit leoaica din Birchall, a arătat cu degetul înspre Lia Olguța Vasilescu. În replică, Ana Birchall i-a indicat pe Florin Iordache, Tudorel Toader și Viorica Dăncilă ca fiind responsabili pentru achitarea notei de plată.
„Sincer, nu pot înţelege cum persoane care au ocupat funcţii importante în statul român nu numai că nu îşi asumă cu demnitate şi responsabilitate greşelile făcute dar continuă să manipuleze, cinic şi viclean, opinia publică dând vina pe alţii! NU domnule Tudorel Toader NU aveti nicio scuză! Şi dvs. sunteți vinovat, printre principalii vinovați, tot atât de vinovat ca şi Iordache şi Dăncilă pentru că nu ați luat măsurile legale necesare pentru ca această directivă să fie transpusă în termen astfel încât România să NU fie condamnată de CJUE”, a scris Birchall pe Facebook.
Apoi, și-a continuat atacul frontal și i-a cerut lui Tudorel Toader să spună clar, cu nume și prenume, cine, când, unde şi de ce a blocat transpunerea amintitei directive!
„Dacă nu v-au lăsat alții cum tot insinuaţi şi vă văicariţi, aveţi curaj şi respect pentru românii cinstiţi, care vor contribui din propriul buzunar la plata acestei sume deşi nu au nicio vină pentru greşelile făcute, voit sau nu, de către cei care aveau în fişa postului astfel de responsabilităţi. Spuneţi clar, cu nume şi prenume, cine, când, unde şi de ce a blocat transpunerea acestei directive!
Şi dvs. sunteti printre persoanele vinovate, oricât de mult încercaţi să vă extrageţi acum, şmechereşte, din această responsabilitate. Poate vă ajută doamna Dăncilă şi clarifică domnia sa!? Din punctul meu de vedere statul trebuie să recupereze suma de 3 milioane de euro exact din buzunarul celor vinovați”, a scris în încheiere Ana Birchall.
Directiva discordiei
Despre Directiva europeană contra spălării banilor și finanțării terorismului se știa încă de la începutul lunii iunie 2015. Se știa și că trebuie transpusă (Directiva 2015/849), termenul fiind 26 iunie 2017. Dar ce să vezi? Faza precontencioasa a procedurii de infringment a fost iniţiata de Comisie în iulie 2017, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată în august 2018.
Potrivit Ministerului Justiţiei, în 31 mai 2018, proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost aprobat de Guvern şi a fost înaintat către Parlamentul României pentru dezbatere în procedură de urgenţă.
Proiectul de lege a fost adoptat, cu amendamente, de Senat, în 24 septembrie 2018 şi de către Camera Deputaţilor în 24 octombrie 2018, iar după reexaminare, a fost adoptat de Senat în 18 martie 2019 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2019. Ulterior, legea a fost promulgată de către preşedintele României, devenind Legea nr. 129/2019, doi ani mai târziu față de termenul la care aceasta trebuia implementată.
