„Cartea de vizită” a unei case/unui restaurant este toaleta, iar printr-o extrapolare putem spune că și la nivelul sistemului de învățământ toaleta poate fi un reper al interesului pe care administrațiile locale sau centrale îl dau educației. Cu încă multe sute de școli ce au toaleta în curte, este destul de clar că acele școli de confruntă și cu alte lipsuri.
Cât privește legătura dintre „privată” și o educație de succes, acest lucru s-a văzut cel mai bine la finalul acestui an, județul Cluj – județul cu zero toalete „în fundul curții” – a reușit performanța de a se clasa pe primul loc la rata promovabilității, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat. De altfel, interesul pentru sistemul de învățământ de aici s-a văzut și la începutul pandemiei, când „la foc automat” au fost făcute anchete sociale pentru determinarea necesarului de echipamente electronice necesare cursurilor online. Atunci autoritățile locale s-au mobilizat și au asigurat cele necesare, fără a sta cu mâna întinsă la guvernanți.
Cheia succesului în privința educației a fost o bună colaborare între toți cei implicați în acest proces – elevi, profesori, părinți, autorități – astfel încât să nu existe nicio sincopă, așa cum a precizat Inspectorul General Școlar, Marinela Marc, citată de Adevărul.
Mai mult, psihologul Daniel David, rectorul UBB Cluj, menționa că această colaborare este foarte importantă din punct de vedere psihologic, deoarece „într-un astfel de mediu educaţia rămâne o valoare cardinală, «calea regală spre succesul social»”, adăugând faptul că în Cluj Napoca educaţia este respectată.
Iar când „școala” se ocupă de tot ceea ce este necesar unui act educațional potrivit pentru acest secol, copiilor nu le rămâne decât să se profite de asta.
Fiecare are așteptările sale de la un sistem care uneori pare că este captiv în alte vremuri, dar puțini sunt cei care și fac ceva pentru scoaterea lui din latență și și mai mulți se uită cu jind la școala din Ciugud, care poate fi considerată cea mai modernă școală din România, rurală.
Chiar dacă în ultimii ani numărul „privatei” din curte a scăzut, de la circa 1.490 în 2018 la circa 1.180 în 2019, respectiv la 836 în toamna lui 2020, tot sunt foarte multe.
Citește și editorialul: Învățământul românesc, într-o continuă reformă
