Masivul Făgăraș este singurul loc de pe Pâmânt unde încă mai supraviețuiește o specie de pești numită asprete, care datează de pe vremea dinozaurilor.
Considerat o fosilă vie, aspretele trăiește în râul Vâlsan din munții Făgărașului. Potrivit biologilor, în prezent, în apele curgătoare mai trăiesc doar 58 de exemplare
Recensământul a fost efectuat în cadrul unui proiect desfășurat de către Fundația Alex Găvan în parteneriat cu Fauna & Flora Internațional, prima organizație de conservare a vieții sălbatice înființată în lume, pentru stabilirea numărului de exemplare al celui mai rar pește din Europa. Potrivit activistului de mediu Alex Glăvan, niciodată de la mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut nu s-au mai identificat atât de multe exemplare de asprete, cel mai mare număr fiind până acum de 12, găsite la începutul anilor 2000.
„De asemenea, au existat și ani în care s-a crezut că aspretele este complet dispărut”, a scris activistul de mediu, Alex Găvan, pe pagina sa de Facebook. Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale Ministerului Mediului, populația de asprete ar număra doar între 10 și 15 exemplare. Deși modelările matematice nu sunt încă finalizate, potrivit estimării specialiștilor, bazată pe numărul de exemplare găsite și pe localizarea lor în Vâlsan, întreaga populație de asprete ar putea fi undeva în jurul a doar câteva sute de exemplare.
Aspretele este considerat unul dintre cei mai rari pești din Europa, posibil din lume și este o fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani.
El este protejat prin lege, deoarece specia a fost clasificată drept specie critic periclitată. Reconfirmarea prezenței lui, într-un număr relativ crescut, după unele perioade în care a fost considerat chiar dispărut, a reprezentat un motiv de bucurie pentru ecologi și pentru toți susțînătorii unui echilibru natural. Chiar dacă aspretele seamănă cu alte specii precum zglăvocul sau guvidul, se remarcă prezența solzilor ctenoizi pe corpul peștelui preistoric (similari celor de biban), de unde i se trage și numele, asprete, fiind aspru la atingere. Capul nu e așa mare că la zglavoc și nici așa de turtit, ochii fiind amplasați pe flancurile capului, nu privesc în sus. Pentru asprete, cea mai mare amenințare o reprezintă nerespectarea debitului ecologic în aval de barajul Vâlsan, iar fragmentările din albie de pe raza localității Brădetu ”înghesuie” specia în zona inferioară acestora. Pe lângă amenințările generate de amenajările pe cursurile de apă, un alt factor important cu impact negativ asupra biodiversităţii acvatice îl reprezintă exploatările forestiere.
Călătorii gratuite cu trenul în țările din Europa, pentru tinerii din România
