Pandemia a adus cu ea, pe lângă criza medicală, și una economică-socială, în care toate părțile implicate au încercat să vină cu soluții pentru a trece cât mai bine de noile provocări. Astfel, a fost adoptată măsura de program flexibil, în premieră în România.
„Cea mai mare provocare în acest moment este plata măsurii de program flexibil, în limbaj popular kurzarbeit: pe fondul unei stări de oboseală, spre deosebire de ITM-uri, care au intervenit punctual într-o anumită perioadă, AJOFM-urile şi AJPIS-urile chiar au făcut în această perioadă un efort peste ceea ce erau obişnuiţi înainte de pandemie şi se confruntă acum cu provocarea legată de faptul că unele cereri ale angajatorilor pentru munca flexibilă nu sunt complete, nu sunt corecte – am comunicat mai devreme mediului de afaceri – sunt depuse peste termenul legal, sunt depuse incomplet, fără dovada plăţii obligaţiilor către stat, aşa cum cadrul legal cere să verificăm”, a afirmat Violeta Alexandru, citează Agerpres.
Ministrul Muncii consideră că acest lucru va duce la o rată mare de respingere a cererilor de decontare pentru „kurzarbeit”
Ministrul Muncii a subliniat că indemnizaţia pentru programul de muncă flexibilă se acordă sub formă de decont, după ce angajatorii plătesc salariile şi îşi achită contribuţiile.
„Guvernul, în tot ceea ce a făcut în acest an, a tras tare ca angajatorii să nu-şi piardă angajaţii, să nu le întrerupă contractele de muncă. Dacă la început am acoperit plăţile pentru şomaj tehnic pentru toate domeniile, acum rămânându-ne doar câteva, prioritatea în această perioadă este plata acestei măsuri legată de programul flexibil, o măsură în cadrul căreia angajatorii trebuie să plătească (salariile integral, n.r.) şi să-şi achite şi contribuţiile şi abia după aceea vin la AJOFM-uri pentru decontare, spre deosebire de şomajul tehnic, unde plata s-a făcut în alt sistem, adică direct pe baza cererii”, a precizat Violeta Alexandru.
Citește și: Violeta Alexandru: „Nu funcțiile sunt importante”