Cumințenia Pământului nu va fi expusă de Ziua Națională Constantin Brâncuși, obiectul rămânând într-un depozit, în locație secretă. Cu toate acestea, Ministerul Culturii îl va sărbători pe ”Poetul formelor cioplite” prin proiecția unor holograme 3D și ceremonii care se ridică la prețul de 40.000 de euro.
Odiseea Cumințeniei
Considerată una dintre cele mai mari și importante capodopere ale lui Brâncuși, Cumințenia Pământului a fost creată între anii 1907-1908 când artistul a preferat să abandoneze mulajul, alegând piatra, lemnul sau marmura.
”Cumințenia Pământului… a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puțin unul din cele șapte văluri ale frumuseții sale, cel al misterului – care îi oferă și prețuirea și nemurirea. Cumințenia Pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!” (Constantin Brâncuși)
Victimă a controverselor, obiect considerat demn de patrimoniul cultural național, Cumințenia Pământului nu a putut fi cumpărată de statul roman nici după 5 ani de negocieri, recuparearea donațiilor pentru achiziționarea ei ducând și la o ordonanță de urgență. Și povestea nu se oprește aici.
Citește și: Proștii contemporani ai „domnului sculptor” Brâncuși
Odiseea Rimes
Săptămâna trecută, Constantin Brâncuși a reușit să nimerească iar intr-o situație pur românească, culminând cu momentul în care fanii Irinei Rimes au aflat cine e Brâncuși iar iubitorii de Brâncuși au aflat cine e Irina Rimes. Povestea începe miercuri, când cântăreața Irina Rimes a fost propusă ca ambasadorul Zilei Naționale Constantin Brâncuși 2020.
Mințile elitiste au stabilit că alegerea e un eșec. Că e ridicol.
Concluzia minților moderniste a fost că ministrul Culturii ar fi aruncat-o pe Rimes în gura lupilor. Că e bullying.
„Eu sunt mai mainstream, așa, de mică am știut de Coloana Infinitului și nu înțelegeam de ce se numește așa. Când am vazut-o pentru prima dată am avut impresia că a facut mereu parte din lumea mea”, a explicat Irina Rimes.
Sinceritate sau cultură pop, un singur lucru e cert: Brâncuși a reușit iar să împartă lumea în două tabere, ca în cazul celor care s-au luptat în donații pentru Cumințenia Pământului sau a celor care au ridicat nepăsători din umeri.
„Artistul trebuie să ştie să scoată la lumină fiinţa din interiorul materiei şi să fie unealta care dă la iveală însăşi esenţa sa cosmică într-o existenţă cu adevărat vizibilă. Arta nu face decât să înceapă continuu“, spunea cândva ”Poetul formelor cioplite”.
În limba egipteană, cuvântul sculptor înseamnă „creator“ și, chit că vorbim de artă sau scandal, acord sau dezacord, un lucru e cert: dincolo de moarte, Brâncuși sculptează minți noi.
Că sunt luminate sau nu, asta rămâne de văzut.
