Dan Tapalagă acuză guvernul Orban
Într-un articol pe care l-a publicat în G4Media, cunoscutul jurnalist Dan Tapalagă taie și spânzură statisticile. În opinia acestuia, numărul infectărilor cu Coronavirus de la noi din țară ar putea fi mult mai mare decât ne arată cifrele venite de la autorități. Nu c-ar avea vreo dovadă în acest sens, articolul său fiind doar o supoziție și rezultatul unei numărători mai mult sau mai puțin oficiale. Motivul? Unul electoral, firește. Cel puțin în opinia acestuia.
Cu toate că în perioada asta suntem tentați să analizăm mai mult, să calculăm, să inventăm acolo unde nu avem date concrete, pentru că asta face omul atunci când are mult timp și n-are ce să facă cu el, părerea mea este că astfel de articole fără fundament real nu ar trebui să apară în presă. Nu de alta, dar ceea ce ne trebuie acum este unitate și în niciun caz o altă sursă de panică.
”Față de Italia, cu peste 31 de mii de cazuri și peste 2500 de decese înregistrate miercuri la prânz, față de Spania, cu aproape 14.000 de cazuri de infectare și peste 600 de decese sau Germania, cu peste 10.000 de cazuri și 20 de decese, situația din România pare, într-adevăr, infinit mai bună.
Numai că România a realizat din 26 februarie, de la înregistrarea primului caz, și până azi doar 4150 de teste astfel că raportat la numărul populației este aproape irelevant că avem doar 246 de cazuri. Faci puține teste, ai puține cazuri. Testezi mult, raportezi mai multe. Țările care raportează mii sau zeci de mii de cazuri au realizat zeci de mii de teste.
Greu de stabilit acum dacă numărul mic de testări reprezintă rezultatul unei politici oficiale, cu scopul de a ține jos în mod deliberat numărul de cazuri sau se datorează unor factori obiectivi: lipsa personalului calificat, epidemiologi puțini, absența echipamentelor de testare, kituri puține etc. Ar putea fi toate cauze combinate, adică politică de stat combinată cu sărăcie lucie.
Cert este că numărul mic de cazuri nu reflectă nici pe departe eficiența măsurilor guvernamentale. Să nu uităm că în dimineața zilei de luni, 9 martie, când în România se înregistrau deja 15 cazuri, premierul Ludovic Orban încă ezita dacă să închidă sau nu școlile. Liberalii și președintele Iohannis au mers mai departe cu planul organizării de anticipate, minimalizând amploarea crizei, până vineri, când totul s-a dat peste cap din cauza că Florin Câțu și-a depus mandatul la presiunilor liderului PNL.
Prin urmare, nimeni nu trata încă serios epidemia, la fel cum nici Trump, Merkel, Boris Johnson sau Macron nu i-au acordat prea mare atenție. Franța și-a văzut mai departe de alegeri, Trump visa că ”virusul chinez” o să dispară miraculos peste noapte, Merkel se ocupa mai mult de refugiați, iar premierul britanic experimenta pe propriul popor teoria imunității de turmă.
Orban și Iohannis n-au fost, prin urmare, singurii iresponsabili de pe planetă, ci fac parte dintr-un grup mare și select. Cu toții s-au trezit la realitate abia către sfârșitul săptămânii, când numărul cazurilor de infectare a început să crească vertiginos, iar cohorte din Italia, cea mai afectată țară din UE, se pregăteau să revină în țară.
Până atunci însă, aproape trei săptămâni de la apariția primului caz de infecție în România, voința politică de a aborda în mod serios epidemia de coronavirus a lipsit cu desăvârșire, la fel responsabilitatea față de viața și sănătatea cetățenilor. Acest lucru trebuie amintit mereu.
Prin urmare, abia de sâmbătă încoace, după ce guvernul Orban a fost învestit la loc cu voturile PSD după ce tot PSD l-a dat jos, abia după ce un liberal în iresponsabilitatea lui a băgat coronavirusul în Parlament (cruntă răzbunare a sorții!), autoritățile au revenit cu picioarele pe pământ. În cele din urmă, președintele Iohannis a declarat, duminică, starea de urgență, măsură intrată în vigoare luni,16 martie.
Abia duminică, 15 martie, când România înregistra deja 139 de cazuri, premierul Orban a vorbit despre nevoia de a crește capacitatea de testare a României, despre achiziționarea de 20 de noi aparate de testare cu câte o mie de kituri fiecare, despre diferite artificii administrative pentru a îmbunătăți capacitatea de testare.”, scrie Dan Tapalagă, pentru G4Media.
Citește și: Patru-cinci zile până la terminarea spitalului mobil
