Șeful SNPPC, Dumitru Coarnă este de părere că decizia luată ieri în Parlament este una nefondată și, în definitiv, injustă față de o categorie de pensionari „speciali”. Astfel, el trimite memorii și scrisorele către Avocatul Poporului, către Înalta Curte de Casație și Justiție și către Președintele României, în speranța că măcar una dintre acestea ar avea „bunăvoința” să atace proiectul de lege la CCR.
„Eu astăzi am înaintat scrisori deschise către Avocatul Poporului, către Înalta Curte de Casație și Justiție și către Președintele României, pentru că sunt cele trei entități care, conform Constituției, au posibilitatea să atace la CCR această lege, fiindcă, în opinia mea, este neconstituțională.”, a declarat Dumitru Coarnă.
Ca orice om desprins din lege, Coarnă a aflat pe surse că Înalta Curte ar fi sesizat deja la Curtea Constituțională legea care permite impozitarea pensiilor speciale.
„Am primit informația acum, pe surse, că deja Înalta Curte ar fi sesizat la Curtea Constituțională legea privind impozitarea pensiilor de serviciu”, a mai spus, pentru Bugetul.ro, Coarnă.
Memoriile făcute de Dumitru Coarnă
Memorii adresate Președintelui României, Avocatului Poporului
și președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție,
pe tema legii adoptate ieri de Parlament
FSNPPC/Nr. 160/161/162/18.06.2020
(Se transmite prin e-mail)
Prin prezenta, în calitate de Federație sindicală cu reprezentativitate juridică legală în domeniul sectorului de activitate ,,Ordine publică”, având în componență peste 40.000 de angajați din Ministerul Afacerilor Interne, vă supunem atenției faptul că, legea adoptată de Parlamentul României (PL-x nr. 396/2019), în data de 17.06.2020, referitoare la regimul fiscal al așa-ziselor ,,pensii speciale”, afectează și pensiile militare de stat, reglementate prin Legea nr. 223/2015, în sensul că impune o veritabilă expropriere a multor pensii.
În spiritul adevărului și al echității, considerăm că trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că polițiștii și militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit! Veniturile lor sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.
Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate.
Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Suntem considerați ca beneficiari de pensii speciale, de pensii nemeritate, și acuzați că ieșim la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Nici un militar sau politist nu poate iesi la pensie, conform legii, mai devreme de 47 de ani. Excepția este invaliditatea. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani.
Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (angajați din spitale, personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc). Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat.
Dar polițiștii și militarii lucrează în condiții de pericol deosebit, fiecare cu specificul activității – militarii, în teatrele de operații, iar polițiștii – în lupta cu infractorii.
Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de unele drepturi și libertăți fundamentale, care sunt restrânse sau chiar interzise pentru angajații din familia noastră ocupațională.
De asemenea, avem în vedere și Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, care a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. Acordarea acestui supliment, aşa cum se poate desprinde şi din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special.
În acest sens, în conformitate cu art. 59 din Constituție, vă solicităm respectuos să sesizați Curtea Constituțională a României, pentru verificarea actului normativ adoptat ieri de forul legiuitor, act care, în opinia noastră, va conduce, efectiv, la o dublă impozitare a unor pensii militare de stat.
Cu stimă,
PREȘEDINTELE
BIROULUI EXECUTIV CENTRAL – FSNPPC
Dumitru COARNĂ
Anunțul oficial al ÎCCJ
La data de 18.06.2020, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art.34 din actul normativ sus-indicat (la dezbateri participând 94 dintre cei 107 judecători ai instanței supreme) și cu unanimitatea voturilor astfel exprimate,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a
– Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)
-Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).
În ceea ce privește Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), obiecția de neconstituționalitate privește atât actul normativ în întregime, cât și unele dispoziții specifice ale acestuia, reținându-se vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă și intrinsecă.
Astfel, Secțiile Unite au reținut că se impune sesizarea Curții Constituționale, în esență, pentru următoarele motive:
- Sub aspect extrinsec: sunt încălcate prevederile art. 61 alin. (2) şi a art. 75 din Constituție, referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor conţinând o modificare de esenţă în materia liberării condiţionate, prin care se exclude vocaţia la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, deşi această modificare nu a format obiectul dezbaterii şi adoptării în Senat (prima Cameră sesizată).
- Sub aspect intrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la exigenţele privind calitatea legii, în special prin dispozițiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), întrucât excluderea de la liberare condiţionată a persoanelor condamnate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în art. 214 – 216 din Codul penal şi menţinerea beneficiului liberării condiţionate pentru infracţiuni contra persoanei a căror gravitate rezultă din prevederea unor limite de pedeapsă net superioare este de natură să afecteze coerenţa legislaţiei penale, într-o manieră incompatibilă cu exigenţele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnată pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusă de la vocația la liberare condiţionată, deşi persoana care săvârşeşte infracţiunea mai gravă de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea condiţionată.
În analiza efectuată, Secțiile Unite au avut în vedere și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr.61/2018, nr.561/2018, nr.404/2019).
În ceea ce privește Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019), obiecția de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Astfel, Secţiile Unite au reţinut că se impune a fi examinate de către Curtea Constituţională, în esență, următoarele critici:
- Sub aspect extrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, întrucât, printr-o lege adoptată după procedura prevăzută pentru legile ordinare se modifică implicit dispozițiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, fiind totodată nesocotite decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020; sunt încălcate dispozițiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor; sunt încălcate dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție, legea fiind adoptată cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.â
- Sub aspect intrinsec: este încălcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste și echitabile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, precum și încălcarea principiului egalității statuat de art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție; instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Constituție și încalcă principiul proporționalității și supremației legii; având în vedere caracterul nejustificat al măsurii, instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce și dispoziţiile art. 44 din Constituție, precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Secțiile Unite au avut în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr.6/1993, nr.3/1994, nr.3702012, nr.686/2016, nr.538/2017, nr.586/2018, nr.702/2019, nr.20/2020 și nr.153/2020), cât și jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (Stec și alții c. Regatului Unit, Rasmussen c.Poloniei, Kjartan Asmundsson c.islandei, Muller c.Austriei, Gaygusuz c.Austriei, Buchen c. Republicii Cehe), a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Kobler c.Austriei – C-224/01), legislația relevantă a Uniunii Europene, precum și diferite documente internaționale privind statutul și garanțiile de independență a judecătorilor.
Deciziile pronunțate de Secțiile Unite vor fi publicate in extenso pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
– Link Hotărâre nr. 3, ședinţa din 18.06.2020
– Link Hotărâre nr. 4, ședinţa din 18.06.2020
Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Judecător Corina-Alina Corbu”
Citește și: După ce Comisia de la Veneția l-a păstrat, Tudorel-Gargamel, plin de curaj, scoate colții
