Cine este Robert Cazanciuc și cu cine a bătut palma? Cazanciuc este jurist și a fost propus de premierul Victor Ponta că Ministru al Justiției. De asemenea, a fost Secretarul General al MAE din mai 2012, funcție deținută și în perioada aprilie 2009-aprilie 2012. Înainte a fost purtătorul de cuvânt al Parchetului General, iar în perioada 2001-2004 a făcut parte din conducerea Corpului de Control al premierului de atunci, Adrian Năstase.
Cazanciuc a fost coleg de promoție la Facultatea de Drept cu Victor Ponta, și apoi coleg în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ. În presă s-a relatat în mai multe instanțe că Robert Cazanciuc ar fi finul actualului premier Victor Ponta și că are cel mai mare salariu de baza din Ministerul de Externe.
În 2013 apar puține informații despre averea sa, avere considerată destul de mare. Robert Cazanciuc, fost băiat de mingi al premierului Victor Ponta pe vremea Guvernului Năstase şi propus acum ca ministru al Justiţiei, pare să dețină deţine mai multe terenuri, case şi autoturisme, potrivit celei mai recente declaraţii de avere.
Pe listă apar are două terenuri în Chitila şi Prahova, un apartament în Bucureşti, o casă în Chitila şi două autoturisme.
Cât despre banii din mână care nu-s minciună, în 2011, Cazanciuc a încasat un salariu de 210.637 lei pe an, de la MAE, iar soţia sa, angajată la TAROM, a câştigat în anul 2011, 67.000.
În 2014 apar și problemele: încep să circule prin presă două documente (obținute de HotNews.ro), documente care dovedesc că ministrul justiei, Robert Cazanciuc, a mințit când a negat ferm că ar fi propus-o pe Elisabeta Ponea la o funcție de conducere în DNA. O adresa semnată de ministrul justiției dovedește negru pe alb că Robert Cazaniuc a trimis la CSM, în septembrie 2013, propunerea că Elisabeta Ponea să fie numită în funcția de șef al Direcției Judiciare din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Proba a fost obținută în aprilie 2014, după ce ministrul justiției a negat la TVR că a propus-o pe Ponea. Procurorii DNA au cerut atunci să vadă registrul ministerului justiției, iar șefa de cabinet a transmis, într-o adresa către DNA, „urmă corespondenței” cu CSM (adică adresa transmisă de Cazanciuc) precum și CV-ul Elisabetei Ponea. HotNews.ro a scris în luna aprilie despre Minciună lui Cazanciuc.
Anul 2016 vine cu regrete, titlul de ”fost” ministru al Justiției și multă, multă empatie. Cazanciuc a vorbit despre necesitatea cunoașterii de către judecători a condițiilor din penitenciare pentru a da o pedeapsă corectă.
Așa cu hoțul strigă ”hoții”, Cazanciuc se supără pe presa din România. Într-o politică fake, într-o țară cu funcții fake și cu idealuri și promisiuni la fel de fake, Cazanciuc arată cu degetul falsul din presă. Susține că nu există un cod deontologic în presa din România care să nu permită ziarștilor să scrie lucruri neadecvate.
Anul 2018 vine cu declarații, contraziceri și cu o mică pace cu presa. Robert apelează la presă pentru a se face auzit, ignorând fostele acuzații. Visează cu ochii deschiși, are păreri și declară la Digi24, în emisiunea Imparţial, că, în locul lui Tudorel Toader, i-ar fi prelungit mandatul actualului şef DIICOT, Daniel Horodniceanu.
În 2019 aparițiile în presă sunt mai dese, mai controversele și contradictorii. Cuvântul cheie este ”contradictoriu”. Se fac declarații contradictorii în PSD: Robert Cazanciuc îi dă replica lui Marian Oprișan, președintele PSD Vrancea, care a spus recent că partidul a ieșit din epoca „PS Dragnea”. Câteva luni mai târziu, Cazanciuc uită de Dragnea și trece la chestiuni mai serioase, poate-poate va fi vreodată iubit: cere interzicerea suspendării pedepsei pentru ucidere din culpă în cazul şoferilor care au condus băuţi, drogaţi sau fără permis.
În luna iulie 2020, este chinuit de ideea de coronavirus, este Președintele interimar al Senatului și declară că proiectul de lege elaborat de Guvern privind carantina şi izolarea este un „dezastru”. Și că nu există „nicio garanţie că românii nu vor fi luaţi de pe stradă pentru un simplu strănut”. El a spus că actul normativ va fi votat când va corespunde „nevoii românilor”, după dezbateri cu toţi cei implicaţi în aplicarea lui, potrivit Agerpres. Proiectul de lege se află în dezbatere la Senat, după ce a fost adoptat cu amendamente de Camera Deputaţilor.
Tot în anul coronavirusului, Cazanciuc îl are sub aripa sa protectoare pe Călin Popescu Tăriceanu. Și tot sub aripa protectoare încearcă să ascundă un dosărel. Cu toate acestea, Curtea Constituțională nu doarme-n front și respinge, cu majoritate de voturi, cererea formulată de președintele Senatului. Este vorba despre sesizarea în care Cazanciuc a sesizat CCR după ce lui Călin Popescu-Tăriceanu i s-a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat să pună în aplicare o decizie definitivă a Justiției.
Își face cunoscute planurile pentru viitor în cadrul unei conferinţe de presă: a intrat în parteneriat cu organizaţia PSD Giurgiu pentru alegerile parlamentare pentru ca împreună să facă din judeţ un loc al prosperităţii.
Citește și: Profil de candidat – Daniel Ghiță, pentru Camera Deputaților, din partea PSD