Europarlamentarul PMP, Eugen Tomac a votat împotriva programului Minority SafePack, un program prin care minoritățile au solicitat Uniunii Europene „să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune”. Tomac și-a motivat această alegere, considerând că demersul „vizează în mod cu totul special interesul Ungariei în relația cu minoritatea maghiară din România”. Mai ales în contextul în care aproape 70% din semnăturile de susținere vin din partea Ungariei și UDMR (președintele UDMR, Kelemen Hunor este unul dintre organizatorii acestei inițiative, mai exact locțiitor).
„S-au luat decizii importante săptămâna aceasta la sesiunea plenară a Parlamentului European, însă una care este de interes major pentru România a fost Rezoluția privind inițiativa europeană cetățenească Minority SafePack. Prezentată drept Inițiativă cetățenească, aceasta se constituie în realitate într-un demers al Ungariei. Din cele peste un milion de semnături depuse în numele cetățenilor europeni, 527.000 sunt din Ungaria, iar 254.000 depuse de UDMR. În nicio altă țară din Uniunea Europeană nu s-au strâns mai mult de 100.000 de semnături. În schimb, minoritatea maghiară din Slovacia a strâns peste 63.000”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.
Pe scurt, este un demers ce vizează în mod cu totul special interesul Ungariei în relația cu minoritatea maghiară din România. Deși în România, minoritățile naționale se bucură de toate drepturile, avem un Președinte de etnie germană, iar UDMR este parte a guvernării în majoritatea guvernelor din ultimi 30 de ani, liderii comunității maghiare solicită ca Uniunea Europeană să legifereze și în ceea ce privește domeniul minorităților naționale. Asta în condițiile în care aceasta, conform tratatelor, este competența exclusivă a statelor membre.
Eugen Tomac, europarlamentar
„Nu se încurajează păstrarea diversității și nu se conferă drepturi în plus minorităților în Uniunea Europeană, mai ales că în unele state membre nu sunt recunoscute minoritățile culturale sau lingvistice.
Menționez, de asemenea, că statul român a atacat această inițiativă la Tribunalul Uniunii Europene tocmai pentru că ea urmărește crearea unui precedent extrem de nefericit prin care Comisia Europeană ar legifera pe domenii care nu sunt de competența sa.
Faptul că Parlamentul a votat cu o largă majoritate această Rezoluție arată cât de subtil este interesul în a susține crearea unui nou instrument prin care minoritățile naționale să-și poată atinge noi obiective politice, utilizând recomandările privitoare la politica regională și sprijinul regional”, a mai scris Tomac.
Fostul președinte Băsescu a votat împotrivă, alți europarlamentari români susțin acest demers
Printre cei care s-au împotrivit demersului Minority SafePack se află și fostul președinte al României, europarlametarul Traian Băsescu. Tomac a precizat însă că au fost europarlamentari români care au susținut acest demers.
„Or, atât timp cât UDMR solicită deschis autonomie pe criteriu etnic consider că acest precedent rămâne unul extrem de sensibil pentru România. Prin urmare, eu am votat împotrivă.
Printre europarlamentarii PPE care au votat împotriva acestei rezoluții se numără și Președintele Traian Băsescu, domnul Marian-Jean Marinescu, Antonio Tajani (Italia), fost presedinte al Parlamentului italian, Jerzy Buzek (Polonia), fost Președinte al Parlamentului European.
Majoritatea europarlamentarilor români s-au abținut, iar unii membri chiar au votat pentru”, a concluzionat Tomac.
Rezoluția a trecut cu 524 de voturi „pentru”, 67 „împotrivă” și 103 „abțineri”.
Potrivit europarlamentarului Nicoleta Ploscaru „au votat pentru Ungaria împotriva României: Vincze, Winkler (UDMR), Cioloș, Botos, Pâslaru, Stefanuta, Strugariu, Tudorache (USRPLUS) și Crețu (Pro-România). S-au abținut: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (PSD), Gheorghe, Ghinea, (USRPLUS), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PNL)”.
Altfel, pentru a vedea că etnicii maghiari nu sunt dați la o parte, reamintim că UDMR a făcut parte din Executiv, multă vreme.
Cea mai recentă „apariție” la Palatul Victoriei este cea din actualul mandat, când UDMR are trei ministere din Guvernul Cîțu, dintre care două cu „greutate”: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectiv Ministerul Tineretului şi Sportului.
Citește și: PMP își alege șeful, la primăvară
