Coronavirusul nu ține cont de geografie sau mediu, țări civilizate sau ne. Și, da, aici vorbim de mediul on-line. Iar dacă în realitatea de zi cu zi, spălatul pe mâini și izolarea te pot proteja, în mediul virtual, infecția este mult mai periculoasă. Nu, nu faci febră și nici nu te apucă brusc vreo tuse dubioasă dacă-ți place să stai pe platforme de socializare. Dar te poți expune la ceva mult mai grav: pe românește îi spunem prostie.
Nu știu cum să traduc termenul de prostie în neerlandeză, dar, un simplu articol de pe Reuters, îmi demonstrează că nu suntem chiar cei mai proști dintre cei proști.
Undeva la începutul lui martie, Guvernul României a făcut un apel la cetățenii români, prin intermediul unui clip video postat pe rețelele de socializare, să se informeze despre coronavirus doar din surse oficiale și să nu creadă orice informație venită prin intermediul Facebook sau WhatsApp:
”Nu crede tot ce primești pe Facebook sau WhatsApp. Mai ales știri ce conțin: exprimări pompoase, alarmiste, tratamente naturiste sau medicamentoase împotriva coronavirus”.
Ne apropiem de final de martie, virusul a omorât peste 9000 de persoane din întreaga lume, medicii nu văd vreo soluție rapidă și oamenii încă mai cred în rețete minune. În Țările de Jos, rețetele minune sunt distribuite pe platforme ca WhatsApp sau Facebook, iar oamenii cred că supa și ținutul respirației timp de 15 secunde fac minuni. Și da, nu doar cred ci și pun în practică, ba mai mult, continuă isteria distribuind leacul mai departe.
Mie îmi aduce aminte de niște prostioare vechi cu ”trimite mesajul acesta la 10 persoane. Persoana care mi-a trimis acest mesaj mi-a zis că dorința i-a fost îndeplinită la 10 minute după ce a citit…”.
Coronavirusul nu se tratează pe WhatsApp, nici pe Facebook, dar te poate infecta. Mesajele cu supă pe care le distribui nu fac altceva decât să panicheze, să mintă și, într-un cuvânt, să prostească.
Citește și: Casa Regală oferă 53 spații de cazare la Peleș
