A explodat Facebook-ul de la atâtea lacrimi, durere și dramatism. Nicu Roșu a făcut public un nou episod din ”tânăr, pensionar și neliniștit” și toate gospodinele de serviciu s-au pus pe bocit și împărtășit o nouă poveste cu lacrimi și crize. Plus comentat cu citate lacrimogene, mai ceva ca la 2 kilograme de ceapă tăiată în emisiuni despre rețete. Din februarie încoace, orice subiect de Facebook, e o nouă dramă în episoade, scenarii și cortine grele. Aplauze în reluare.
Se plânge de la absolut orice: de la reclame, la sfaturi, la experiențe personale și toți, absoluți toți, sunt victime și semi sfinți. Toți pozează în victimele perfecte și în salvatorii neamului, încât simt mă lovește diabetul mai ceva ca la petrecerile cu copii mici și mii de tăvi cu prăjiturele.
Desigur, e ușor să acuzi pe cineva de lipsă de empatie (eu) când, tot ce-ți dorești, e să vezi dramatisme ieftine și lacrimi. Nu-s fan. Nicu Roșu povestește despre un tip care are pensie mică și (serios) nu a respectat legea:
”Aproape de firma mea stă un om sărman, singur cuc, singurul lui venit fiind de 375 RON lunar, un ajutor pentru persoane cu handicap. Se vede asta în acel fluturaș, dreapta sus. Din când în când îl mai văd în stația de autobuz stând în singurătatea lui, privind la oameni. Îl mai ajut, bineînțeles. Cad hainele pe el, nu știe ce va mânca pe ziua de mâine.
Acum vreo câteva zile stătea în fața locului unde locuiește, pe trotuar. A trecut mașina de poliție și polițiștii i-au cerut acea declarație. Nu știu dacă știe să scrie, dar mă rog, nu avea declarația. Polițiștii erau cei din zonă, deci știu bine cam care e situația lui, iar dacă nu știau, nu îți trebuie multă perspicacitate ca să înțelegi că ai în față un biet amărât care nu era decât la 10 metri de locul unde doarme, într-o cameră de doi pe doi.
I-au cerut cartea de identitate și la o zi după a venit poștașul la el cu o amendă de 3000 de RON.
La o zi după, a venit și Poliția Locală și i-a dat altă amendă, de 2000 de RON.
Ieri am oprit lângă el ca să îi mai dau un bănuț și a început să plângă. Mi-a zis că l-au nenorocit, că el e om cuminte, doar stătea cu mască pe față în fața casei și i-au dat de două ori amendă și nu știe ce să facă, e disperat. Repet, omul trăiește din 375 RON lunar.
Mulțumesc că v-ați făcut pomana ca să pot să am și eu o bucățică de cozonac de Paște. Așa mi-a zis.
Nu l-am văzut niciodată cu mâna întinsă, dar mă gândesc că mai sunt oameni cărora li se face milă de el și îi mai dau vreun bănuț.
Am sunat un prieten din Franța azi întrebându-l cât e amenda pentru lipsa declarației. 175 euro, este, echivalentul a 850 RON, asta într-o țară cu un nivel de salarizare incomparabil…, la noi pornesc de la 2000 de RON.
Sper să pot să îl ajut cumva, nu știu, nu atât eu cât mai mult prin grija unei prietene avocat, dacă va putea.
Da, e o situație dramatică, e stare de urgentă, trebuie sa stăm in casa. Casa celor mai mulți dintre noi înseamnă însă dacă nu alți oameni dragi alături, măcar un televizor, un radio sau un telefon. Pentru omul asta acasă înseamnă doar patru pereți goi, cu doi metri între ei, pentru ca nu are nimic. Nimic.
Ce vreau să spun este că ABSOLUT TOTUL în țara asta e făcut greșit, prostește, fără noimă.
Despre apetitul celor din poliție pentru a da amenzi, nici nu am ce să mai comentez. Na, au legea în mână”.
Părere personală: un om nu a respectat legea și mulți sensibili plâng pe Facebook. Că atunci când o duci ok, alegi să te smiorcăi inutil pe Social Media și să fii plătit în like-uri.
Amenzile nu scutesc pe nimeni. Că ești nevoiaș, sărman, orfan, legea trebuie respectată. Vă plângeți că politicienii nu respectă legea, dar vă smiorcăiți grav când un oarecare nu respectă legea. A, da, și discutați despre egalitate. Sau lipsa ei.
Nu știu despre Nicu, dar eu nu mi-am văzut nici familia și nici prietenii din februarie. Ce-ar fi să risc vreo două amenzi, să postez dramatic despre cele două amenzi și să mai scrie și Nicu Roșu despre asta? S-ar plânge pe Facebook-ul meu mai ceva ca la Holocaust. Că am destui sensibili.
Că da, amenda e cam mare raportat la bugetul lui, de acord. Dar, serios acum, dacă nu ai din ce plăti o amendă, e mult mai simpu să respecți niște restricții. Și să eviți să fii amendat. Plânsul inutil pe Facebook nu-ți rezolvă problema. Problema ar putea fi rezolvată dacă ai da un telefon la Asistența Socială. Asta, presupunând că omul are nevoie de ajutor; în a-și completa declarația, sau în viață, în general.
Dar telefonul către Asistența Socială rezolvă direct problema și nu mai aduce like-uri și public pe Facebook, nu-i așa?
În concluzie, avem în felul următor:
Un om fără declarație a fost oprit și amendat. Smiorc. A mai ieșit o dată din casă fără declarație și a fost amendat și a doua oară. Smiorc. Și Nicu Roșu a adunat o gloată de sensibili care plâng în legătură cu legea nerespectată. Smiorc, smiorc.
Citește și: Despre polițiști și o bătrână fără ajutor
