Ciocolată, cafea, lemn sau cauciuc pot fi vândute în Uniunea Europeană (UE), dacă nu provin din defrişări, potrivit unui text de lege votat cu o foarte largă majoritate miercuri în Parlamentul European. Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă şi 43 abţineri. Această reglementare are drept obiectiv lupta împotriva schimbării climatice şi protejarea biodiversităţii, potrivit digi24.ro.
Importarea în UE a unor produse derivate din cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, cărbune din lemn şi hârtie imprimată va fi interzisă dacă aceste produse provin de pe terenuri defrişate.
Nu se vor interzice importurile din anumite ţări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o aşa numită „declaraţie de diligenţă” care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrişate şi nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020. Parlamentul European solicită şi ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislaţia aplicabilă în ţara de producţie, inclusiv legislaţia privind drepturile omului, şi că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.
Parlamentul a reuşit inclusiv să extindă definiţia conceptului de „degradare a pădurilor”, care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantaţie sau în alte suprafeţe împădurite.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafaţă mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 şi 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10% din defrişările globale, iar uleiul de palmier şi soia reprezintă mai mult de două treimi din total. Aceasta este „prima lege din lume ce va pune capăt defrişării importate”, a salutat eurodeputatul Pascal Canfin, în timpul unor dezbateri care au avut loc luni seara în Parlamentul European. Comisia Europeană va clasifica ţările sau regiuni ale acestor ţări în funcţie de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective şi transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din ţări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligenţă. Operatorii vor fi verificaţi într-o proporţie care depinde de nivelul de risc al ţării: 9% pentru ţările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard şi 1% pentru cele cu risc scăzut.
Restricții de circulație în Pasajul Unirii, începând de joi dimineață
