Azi am aflat că Adrian Năstase are blog. E simplu să devii un blogger de succes: îți trebuie un nume și un flirt cu politica. Și ceva senzație: ajungi într-un loc cu gratii și haine vărgate și te apucă brusc inspirația. Dacă nu ai spațiu în celulă, navighezi prin frontierele spațiului virtual ale Internetului. Când nu mai poți rezista talentului, decizi că ai regrete și dai sfaturi.
”Am pierdut, în cinci ani, peste un milion de voturi. Şi, în loc să facem o evaluare corectă a ce am greşit, de fiecare dată am primit scuze din partea conducerii. În loc să fim un partid învingător, suntem azi un partid care caută să se victimizeze – uneori într-un mod ridicol.
În 2007, ne-am lăudat că am avut mai multe voturi decât PD, deşi ei împreună cu PLD au făcut un grup parlamentar mai mare decât noi. În 2008, ne-am scuzat că sistemul electoral ne-a luat victoria, deşi am avut mai multe voturi. Iar în 2009 ne-am scuzat că am fost atacaţi energetic.
Eu propun acest proiect şi candidez pentru Preşedinţia PSD, pentru ca partidul nostru să redevină cel mai important partid din România, un partid care câştigă alegeri şi nu care se scuză.
Analiza ultimilor ani este tristă. Partidul Social Democrat a devenit un actor de rangul al doilea pe scena politică din România, iar riscul este de a retrograda pe poziţia a treia. Suntem în situaţia de a fi prinşi captivi între două fronturi, încercând să facem faţă atacurilor PD-L şi să ţinem piept concurenţei dinspre PNL pentru întâietate în opoziţie.
Partidul nostru a intrat într-o „zonă gri”. Stânga românească se află strânsă ca într-o menghină între dreapta populistă, reprezentată de partidul prezidenţial, şi dreapta liberală promovată de PNL”, se arată într-o bucată din programul lui Năstase de atunci, pe care social – democratul îl vede ca fiind bun de implementat și în prezent.
Politică PSD, ascunsă în umbrele literaturii. Fost președinte al PSD, Adrian Năstase a devenit nostalgic și nu poate sta departe de partidul său de suflet. E lovit brusc de melancolie. Iar alegerile se vor întampla la fel de brusc.
Cu o lovitură de ștampilă.
Citește și: Ciolacu covoacă CEX-ul. Moțiunea de cenzură, prioritară
